Este Ambasadorul României la Chişinău şi spune că a cunoscut RM „înainte de RM”. Este primul ambasador al Bucureştiului la aici care a trecut Prutul când cele două state româneşti nu mai erau despărţite de sârma ghimpată. Doamnelor și domnilor, invitatul meu din această săptămână la MAI APROAPE DE EUROPA de la ARENA FM este din Europa „cu acte în regulă”, adică din UE, Excelenta Sa Ambasadorul Marius Lazurca.

Spectaculozitatea misiunii diplomatice de la Chișinăuși cel mai emoționat moment din carieră

Marius Lazurca: „S-a petrecut la o întâlnire cu militarii Armatei Române, întâlniri care sunt tot timpul emoționante pentru mine. Eu sunt băiat de militar, tatăl meu este ofițer al Armatei Române, în rezervă. Am o sensibilitate aparte, care vine din povestea familiei mele, ca și sensibilitatea mea față de R. Moldova, de altfel. În cursul unei asemenea întâlniri s-a pus în discuție problema redobândirii cetățeniei române și un domn, în fața căruia îmi venea mai tot timpul să stau în picioare, mi-a pus următoarea întrebare: „Eu am luptat în Armata Română, am fost rănit, arestat, deportat ca soldat al Armatei Române, nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să renunț la cetățenia română, de ce sunt supus acestor umilitoare formalități pentru mine pentru a redobândi ceva ce nu am cedat niciodată?” În fața unor asemenea întrebări niciun funcționar al niciunui stat nu poate răspunde.”

Emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA din 31 august 2011

700 de vize pe zi și lunar cca 10.000 de dosare de redobândire a cetățeniei române

Înregistrarea video ARENA FM în timpul interviului

Excelența Sa confirmă că zilnic secția consulară a Ambasadei României la Chișinău eliberează cel puțin 700 de vize și sunt pe cale să acorde lunar cca 10.000 de dosare de redobândire a cetățeniei române. Cât despre vocile alarmate de aceste cifre din cadrul UE, Marius Lazurca spune că „nu au provenit niciodată de la nivele relevante politice al UE”. „România nu a fost niciodată interpelată oficial în legătură cu un proces prin care își manifestă suveranitatea sa națională. Totuși, România, s-a simțit datoare, ca un partener loial, să ofere informații și clarificări când i s-au părut necesare, ca să mențină acest proces transparent”, explică Excelenta Sa.

„În bună măsură, dacă nu în întregime, rezolvăm în momentul de față solicitări care nu au o vechime mai mare de câțiva ani. Astfel încât putem afirma că întârzierile cu adevărat cronice au fost recuperate și că putem reveni în actualitate foarte rapid. În orice caz, un cetățean care depune azi un dosar complet de redobândire a cetățeniei române poate avea speranța legitimă că într-un termen de până la 1 an de zile poate obține cetățenia”.

„Ca și în anii precedenți, interesul tinerilor din RM pentru studii în România este foarte mare”

Stela Popa: Dar de unde vine acest interes? Unele voci spun că ar fi legat inclusiv de dezamăgirea față de actuala guvernare.

Marius Lazurca: Știu din propria experiență că alchimia unor asemenea decizii este foarte complicată. (…) Că va fi și un grad de pesimism cu privire la orizonul imediat…

Stela Popa: …Sau scepticism față de șansele de integrare ale RM în UE…

Marius Lazurca: Sau scepticism, e posibil, însă lucrurile acestea trebuie cercetate cu acuratețe. (…) Pe mine mă bucură interesul tinerilor din RM de a studia în România. Sigur, unii sunt motivați de scepticismul pe care îl numeați dvs., însă mulți dintre ei, înclin să cred, au o viziune pozitivă cu privire la următorul pas din viața lor. O viziune pozitivă pe care o asociază cu România. România este ceva mai bine pentru ei, un orizont care le ameliorează poate șansele profesionale, poate perspectiva profesională. Așadar, România este asociată cu un pas înainte. Este, în fond, ceea ce România ca orice actor de politică externă își dorește. Să aibă o imagine pozitivă în mințile și în inimile în speță a cetățenilor RM.

„Uneori parteneriatul nostru a fost primit cu politețe, alteori de-a dreptul mojicește”

Stela Popa: România este acel partener de care se vorbește?

Marius Lazurca: România se străduiește de 20 de ani să fie, fără îndoială, un partener. Dar uneori parteneriatul nostru sau oferta noastră de parteneriat a fost primită, alteori a fost refuzată. Uneori cu politețe, alteori de-a dreptul mojicește. Noi ne bucurăm că în anii din urmă dansul pe care l-am angajat cu autoritățile de la Chișinău este consensual și îndrăznesc să spun chiar armonic.

Revenind. Poate reușita cea mai mare, cu efectele cele mai pozitive, a fost această consecvență de a oferi posibilitatea tinerilor din RM de a studia în România, de a cunoaște România pe viu, de a se putea elibera de eventualele prejudecăți. Rezultatele sunt vizibile. Uitați-vă câți dintre liderii RM de azi, de la vlădică la opincă îmi vine să spun, sunt formați în România…

„Atașamentul față de România nu intră în contradicție cu loialitatea față de RM”

Stela Popa: Inclusiv membri ai PCRM…

Marius Lazurca: Sigur. De-ar fi fost mai numeroși poate că raporturile dintre România și RM între 2001 și 2008 ar fi fost mai bune. Dar, există o mulțime de oameni care au decis să părăsească vremelnic RM, pentru studii peste Prut, care și-au dovedit în acest fel cel puțin atașamentul față de România, dar care, în același timp, nu și-au pierdut loialitatea față de RM, pe care au decis să o servească întorcându-se la ei în țară. Acesta e un lucru semnificativ. Și anume, că atașamentul față de România nu intră în contradicție cu loialitatea față de RM. Fiindcă mulți ani s-a spus că nu poți iubi în același timp și România și RM, nu poți fi în același timp loial României și fidel RM. Ei bine, aceste zeci de mii de tineri tocmai asta dovedesc. (…) În fond, raporturile bilaterale și destinul nostru comun pe acești tineri pariază. Mai mult poate decât pe părinții lor și poate pe alții.

„Dacă nu are exista diferențele, nu ar prinde nici stereotipurile negative despre România”

Ambasadorul României la Chișinău crede că „aceste diferențe sunt pe cale să se estompeze grație faptului că trăim racordați la aceeași cultură a comunicației instantanee”. Domnia sa crede că „diferențele sunt explicabile și provin din experiențele istorice la care cele două state, teritorii au fost supuse după cel de-al doilea război mondial”. „Dacă aceste diferențe nu ar exista, nici stereotipurile negative despre România nu ar prinde. Cei care le produc, le cultivă, le întrețin și le alimentează știu să utilizeze tocmai diferențele de experiență istorică. (min. 15.20) Un exemplu. Niciodată în România biserica nu a fost persecutată cu atâta brutalitate ca în RM. Iar asta își spune cuvântul. Și aceasta este una dintre diferențele care există.

„Patriarhul Daniel nu va veni în RM pentru răspunde unei alte vizite a unui alt lider eclezial”

Stela Popa: Spuneați într-un interviu ca „Nicio ambasadă nu poate face pentru diaspora ceea ce face o parohie”. În acest context, care sunt problemele parohiilor românești din RM și cum le poate veni în ajutor ambasadorul României aici?

Marius Lazurca: Din această frază cuvântul diaspora este important. (…) Dacă ar fi numai o problemă…

Am convingerea că o biserică liberă, sănătoasă, care caută mântuirea credincioșilor ei face un bine public extraordinar. De aceea cred că intră în atribuțiile unui ambasador să privească nu numai societatea seculară, ci se cuvine să observe și să participe și la cunoașterea din interior a vieții de cult, în speță.

Principala problemă a parohiilor românești din RM este… faptul că… există încă niște linii de fractură. Comunitatea credincioșilor, dincolo de cele două mari jurisdicții, Patriarhia Moscovei și Patriarhia Bucureștilor, este încă străbătută de linii de tensiune, de linii de fractură care, în fond, nu au legătură cu viața bisericească în sine, ci își au punctul de origine în afara vieții bisericești, a credinței. (min. 20.19) Această vulnerabilitate a vieții comunitare creștine, la influențele din afara ei, cred că este una din marile probleme.

Stela Popa: Și pe când vizita Patriarhului de la București la Chișinău? Întreb pentru că în toamnă vine Patriarhul de la Moscova. (min. 20.39)

Marius Lazurca: Găsesc că există toate motivele ca această vizită să se producă însă aș ieși puțin din logica replicii și contrareplicii sau din logica competitivă. Patriarhul Daniel, dacă va veni în RM, (și rog pe cei care ascultă să ia act că prezint o opinie personală și nu vorbesc în numele Patriarhiei, fiindcă nimeni nu m-a însărcinat să o fac), când va veni în RM nu va veni pentru a da un răspuns unei alte vizite pe care o va fi făcut înaintea Preafericirii Sale un alt lider eclezial. El va veni pentru a răspunde chemării credincioșilor ortodocși din RM. Așadar, înclin să cred că Biserica Ortodoxă Română nu este aici într-o logică competitivă cu o altă biserică ortodoxă (min. 21.35) fiindcă ar fi și necanonic. Așadar, când va veni, Patriarhul nu va veni pentru a răspunde, a da replici, pentru a prezenta superioritatea, în raport cu un alt lider bisericesc. Vizita se va face la momentul potrivit și nu am niciun dubiu. Știu de la Preafericirea Sa că își dorește să vină în R. Moldova. (21.59) În al doilea rând știu cât este de așteptat. Și este așteptat și de liderii intelighenției care au binevoit să-i scrie și să-l invite. Sigur că este așteptat de către Mitropolitul Petru, de clerul Mitropoliei Basarabiei, dar este așteptat și de credincioși și de clerul din Mitropolia Moldovei. (min. 22.15)

Stela Popa: Urmează să aibă loc o invitație la nivel oficial…

Marius Lazurca: Fiindcă acesta este un lucru care ar trebui spus cu toată seninătatea. Sentimentele pe care eu le-am întâlnit în Mitropolia Moldovei sunt sentimente foarte puternice și pozitive. Așadar, toate acestea mă conduc la concluzia că această vizită se va produce și va fi un succes, că va fi bine organizată și bine pregătită de autoritățile de la Chișinău, laice, dar, mai mult decât atât, că reacția credincioșilor și a clerului din ambele mitropolii va fi foarte pozitivă.

 „Am mai multe stupori în RM și una e legată de chestiunea limbii”

Marius Lazurca: „În fond, legea care vorbește despre politica națională din RM și care este documentul programatic al moldovenismului în RM recunoaște că versiunile literare ale limbii moldovenești și limbii române sunt identice. Demonstrează în acest fel că glotonimul de limbă moldovenească este un artificiu de natură politică, care se spune că întemeiază conștiința națională a comunității cetățenești din RM. Ceea ce mă surprinde pe mine este că această problemă nu și-au pus-o de pildă austriecii, care-și definesc limba vorbită ca limbă germană. În ciuda faptului că la nivel lexical și lingvistic există diferențe mai mari în limba germană vorbită la Viena și cea de la Berlin. Așadar, este o abordare care mă surprinde. Aceea de a încerca din rațiuni politice să susții existența limbii moldovenești. Și nu atât fiindcă există riscul să stârnești stupoarea partenerilor externi ai RM, ci fiindcă nu poți avea, ca elită politică, împotriva ta avizul comunității științifice. O anumită rânduială trebuie să se pună în această problemă pentru a se găsi un acord între avizul majorității zdrobitoare a dascălilor și opinia întrupată în textul constituțional sau a altor texte legale a elitei politice. Eu nu am soluții, pur și simplu ca un vorbitor de limbă română mi-am exprimat mirările. Dar lucrurile, după părerea mea se ameliorează zilnic”.

„Incidentul” Istoria…

L-am întrebat pe Excelenta Sa și despre schimbarea denumirii „Istoriei românilor” în curriculum școlar.

Marius Lazurca: E un incident pe care l-am trăit în concediu. Mi-am rugat colegii să contacteze imediat Ministerul Educației, pentru a solicita lămuriri, fiindcă chestiunea mi se părea de o gravitate specială, nu-i așa? Întors din concediu am avut eu însumi discuții și vreau să vă spun că acum imaginea îmi este mult mai limpede despre ceea ce s-a întâmplat. Iată viziunea mea.

În 2009 materia din nomenclatorul de discipline școlare „Istoria Integrată” a fost înlocuită cu materia „Istorie”. Această materie avea o anumită programă care conținea „Istorie Universală”, „Istoria Românilor”, niciodată nu s-a numit altfel, și istorie locală. Programa specifică de istorie a românilor, pe care am consultat-o, este perfect compatibilă cu normele științifice universal acceptate și cu viziunea pe care o avem în România despre propria istorie națională. Așadar, din 2009 s-a trecut la o istorie integrată, la o istorie care cuprindea istoria românilor și o cuprindea într-o versiunea față de care nu avem nicio obiecție. Din păcate, acestei noi programe îi lipseau manualele și atunci s-a făcut o solicitare la Guvernul României care a acceptat să preia costurile reeditării unui manual de istorie universală și a istoriei românilor, editat în 2001, și care nu fusese reeditat între 2001 și 2010. Acest manual a fost reeditat pe spezele Guvernului României. Mai mult, a fost trimis la școli și există, urmează să fie utilizat. Așadar, „Istoria românilor”, într-un manual de istorie universală și a românilor, tipărit pe spezele Guvernului României, va fi predat în toate școlile din RM. Părerea mea este că nu avem niciun motiv să fim îngrijorați, că adevărul despre istoria care ne este comună va ajunge la urechile, mințile și inimile tinerilor din RM.

Stela Popa: Și, totuși, președintele României Traian Băsescu a făcut un comentariu pe marginea acestui subiect. Este cumva aceasta poziția statului român?

Marius Lazurca: Poziția statului român este prezentată de președintele Traian Băsescu, iar ceea ce eu am făcut este să intru în detaliile unui caz care are o asemenea complexitate, încât mai întâi poate naște comentarii și nu este ușor de înțeles în primă instanță. Eu însă nu sunt aici pentru a contrazice președintele, eu sunt aici pentru a susține și a repeta cuvintele președintelui României care este singurul actor care definește poziția României în politica externă.

Stela Popa: Spuneați într-un interviu că „România nu vrea să fie dascăl pentru RM, ci partener”. Or, după discursul președintelui de la Sulina „partenerul” nu prea părea detașat.

Marius Lazurca: Eu cred că nu s-a născut încă în România liderul care să privească cu detașare situația politică sau evoluția politică în RM. Există o mulțime de explicații pentru care nu putem fi detașați.

În final discutăm relaţia bilaterală dar, mai ales, aspectul de colaborare economică dintre cele două maluri ale Prutului. Mai aflați când își va deschide Excelenta Sa un blog la Chișinău și ce va scrie în acesta.

Audiție plăcută!