”Investim elogiile cum investim și banii, pentru a ne fi restituite cu dobândă.” Jules Renard
Cu toții suntem ipocriți. Într-o lume în care trebuie să joci după reguli străine, să mergi deseori împotriva eului propriu,
ipocrizia este un lucru înrădăcinat în viața, trupul și mintea noastră. Minciuna, lauda și bârfa sunt partenerele fidele ale ipocriziei. Merg mână în mână. Oare de mici copii nu suntem crescuți de societate în tradițiile cele mai bune a fățărniciei? Oare nu suntem ipocriți atunci când ne lingușim pe lângă șeful nostru, profesorii de la facultate, polițiști? Numai mintea noastră știe ce gândim despre ei în realitate.
Trăim timpuri, în care omenirea aduce în fiecare zi un omagiu fățărniciei. Milioane de oameni își pun măștile și încep spectacolul ”dublelor standarde.”
Suntem martorii cum politicienii jonglează iscusit cu arta ipocriziei, cum o folosesc machiavelic și mascat de fiecare dată când se fac că-și bat capul de soarta poporului.
Ipocrizia este peste tot. La TV, în instituțiile publice, în companii private, în școli. Este parte din viața noastră.
