A inceput inca de aseara. Taximetristul, vanzatorul de fructe de la colt si vecinul care fuma chiar langa usa (fapt care nu ma bucura deloc, ca sa zic asa…) s-au grabit sa-mi ureze zambind larg cordialul “Cu sarbatoarea!” “Ce-i cu ea?”, le-am raspuns invariabil si i-am lasat sa se balbaie. Oare de cati ani de tratament este nevoie ca sa scapam de calcul asta iritant? Pentru cei care au avut norocul sa se nasca in afara spatiului (ex-)sovietic, implicit rusificat, trebuie sa explic ca urarea lor reprezinta traducerea mot-a-mot a unei expresii din rusa - “s prazdnikom”, cu sensul de “La multi ani!”, “Felicitari!’ etc. Din aceeasi serie, moldovenii isi mai ureaza: “Cu primavara!”, “Cu ziua de nastere!”, “Cu Anul Nou!”, “Cu 8 martie!”, “Cu independenta!”, culmea fiind “Cu limba!”, de Ziua Limbii Romane… Funny si nu prea. Imi zgaraie timpanele formularile astea. Azi dimineata - aceleasi interjectii. Chiar si animatorii de la radio pacatuiesc in felul acesta… Pana am ajuns la serviciu, numai de sarbatori n-aveam chef. Dar acolo, eu si cele cateva colege ale mele (suntem intr-o minoritate ingrijoratoare fata de numarul de masculi in companie) eram asteptate cu flori, baloane si ciocolata :) Si cum poti refuza asa ceva? :) In plus, pentru ca avem “trubadurul” nostru de birou, ne-au fost dedicate si versuri, care ar fi facut deliciul unor militanti anti-8-martie ;) Pana la urma, tot baietii s-au distrat cel mai bine, cand au realizat ca baloanele sunt umplute cu heliu si au inceput sa vorbeasca si sa cante ca in reclama aia la bere :) Sfatul meu: nu incercati asta in prezenta fetelor pe care vreti sa le impresionati :))