”Nu-i voi putea ierta niciodată regimului socialist faptul că mi-a furat libertatea de a circula în afara țării” , a rostit doamna Marta cu lacrimi un ochi, aducându-și aminte că cei mai frumoși ani ai vieții – tinerețea, i-a petrecut închisă între hotarele țării, și condamnată de regim să circule doar în perimetrul permis.
”Nu voi uita niciodată, cum cinovnicii mi-au distrus viața și mi-au interzis toate operele. Mi-au furat libertatea
expresiei”, a zis d-nul Mihăiescu, cu o umbră de tristețe în privire și cu un glas tremurând.
”Mergeam la magazin și nu aveam de unde alege. Aveai de ales între a cumpăra și nu a avea ce cumpăra. M-au lăsat fără libertatea alegerii”, a spus doamna Nica, privind la rafturile pline de mărfuri din supermarket.
”Cicatricile deportării și astăzi nu s-au prins. Mi-au furat libertatea de a avea o viață destoinică și liniștită”, spunea cu un glas plin de amărăciune, nea Mitruță, care a fost deportat la 3 ani împreună cu părinții săi.
Hoții de libertate au lucrat sistematic, la nivel înalt, la scară mare, îmbrăcând masca ”bunăvoinței umane”, și acționând sub lozinca ”În numele poporului”.
Hoții de libertate, s-au strecurat în fiecare casă, în fiecare familie și au luat tot ce s-a putut lua, ce a avut fiecare mai de preț, mai de valoare : independența, visele, speranța, valorile umane. În urma lor, în schimb au lăsat frica și oroarea. Au lăsat în suflete și case, un gol imens , un întuneric, o beznă, în care oamenii ca fluturii de noapte, încercau să găsească cu disperare o sursă de lumină, o sursă de libertate, o fereastră deschisă în care mai pătrundeau razele libertății.
****
Hoții de libertate mai sunt și astăzi în libertate. Dânșii se bucură de toate acele libertăți, pe care odată le-au furat și sechestrat de la milioane de oameni, lasându-le teroarea, frica și spaima …
