Sunt o fană a jocurilor olimpice – din 1992 nu am ratat mai nici o ediție.  De altfel urmăresc cu mare interes unele campionate mondiale și europene.

După mine, căderea unei națiuni nu neapărat se reduce doar la factorul economic și politic, ci și la dimensiunea culturală, socială și sportivă.

Ultimele jocuri olimpice  de iarnă de la Vancouver, au arătat adevărata stare a lucrurilor în sportul rusesc. Locul 11, a fost mult sub așteptările întregii națiuni și a cinovnicilor ruși. Toți au crezut orbește că mașinăria sportivă care funcționa atât de bine pe timpurile sovietice, va merge prin inerție la nesfârșit, nu va claca niciodată și că va da în continuare sportivi de performanță, rezultate mari, recorduri.

În comparație cu locul 4, ocupat la jocurile olimpice de la Torino, ultimele rezultate, înregistrate au arătat cât de jalnică și dezolantă este situația în sportul rusesc.

Simptomele și-au făcut apariția, mult mai înainte. Cei de la conducere cunoșteau destul de bine faptul că situația nu este deloc roz, dar alura de ”măreața națiune sportivă” nu le permitea să accepte realitatea, iar dorința de a crede în miracole era mult prea convenabilă și ademenitoare.

Cauzele căderii Rusiei, ca națiune sportivă sunt multiple, dar probabil cele mai evidente și importante sunt: exportul know-how-ul rusesc, realizat de marii antrenori, care acum lucrează cu sportivi din SUA, Japonia, China; sportul astăzi în Rusia nu mai este atât de popular și nu este promovat ca odinioară; neinvestirea în noi tehnologii și inventar sportiv; incapacitatea de a crea condiții necesare și optime pentru sportivii din țară; corupția și lobby-ism în federațiile de sport; plecarea multor sportivi la alte echipe naționale.

În timp ce cinovnicii ruși nu vroiau sa ia în serios toate aceste simptome și credeau cu o încăpățânare debordantă că întâietatea le va fi asigurată veșnic, celelalte națiuni au perseverat, au investit în sport, au dezvoltat noi tehnologii și echipamente, au creat noi programe pentru creșterea noilor generații de sportivi. Într-un cuvânt nu au stat pe loc, ci s-au ghidat după principiul : Faster, Better, Stronger!!!

În 2014, Soci va găzdui jocurile olimpice de iarnă. Pregătirile sunt grandioase și se anunță că rușii vor uimi printr-o organizare fastuoasă și originală. Dar întrebarea este: oare vor putea ei să uimească întreagă lume cu performanțe sportive, în calitate de țară gazdă? Au tras ei concluziile necesare din experiența de la Vancouver și au avut ce învăță de la modelul canadian, care a demonstrat întregii lumi: Canada  a fost, este și va fi o mare tară cu tradiție sportivă.