După o zi „nebună” prin București, o noapte – înțepat de țânțari, dimineața la 5 am sărit din pat. Am luat biletul și m-am pornit spre Gara de Nord. La 5.40 trenul pornea spre Tulcea. În stradă, nu am găsit un taxi. Și am mers rapid, cu valiza în mână spre stația de metrou. Până am luat un tichet, a venit metrou am pierdut un pic de timp prețios. Când am ajuns cu metroul în Gara de Nord, la ceas arăta 5.39. Zic probabil că nu ajung astăzi în Deltă. Am luat valiza în mână și am luat-o la fugă prin gară. Alergam ca un nebun. La un ghișeu am întrebat de la ce linie pleacă trenul spre Tulcea, angajata a zis că nu știe și să întreb la informații. Fug la informație unde aflu că pornește de pe linia 9. Alerg spre linia 9. Zic trebuie să reușesc. Numai intru în tren și pornește imediat. Am pus valiza jos și încercam să îmi echilibrez respirația. Aveam nevoie de un pic de apă. De unde ? Că doar nu am reușit să îmi iau un suc. Mi-a dat cineva un pahar cu apă și a fost ok.
În tren l-am întâlnit pe moș Gheorghiță, pe Daniela și când am ajuns la destinație, pe Ananie Galchin. Toți acești oamenii au făcut parte astăzi din viața mea. Dacă Daniela, o fetiță săracă, care s-a bucurat când a mâncat o coajă de pâine găsită pe jos, m-a impresionat prin inteligența sa și prin comportamentul ei de copil matur, atunci Moș Gheorghiță mi-a povestit cum se dă șpaga la tren pe vas și pe unde mai apucă. Povestea fetiței o descriu într-o altă postare.
Daniela, Moș Gheorghe, Ananie Galchin –
Filed under: ACCES LIBER, PRIVAT Tagged: delta, gara de nord, trenul bucuresti tulcea, tulcea
