Cred în iubire, sub toate formele ei, frumoase sau dramatice. Cred în iubire la orice vârstă, de orice vârstă, dar simţită ca atare, nu hiperbolizată, nu dusă la extreme, nu deformată, doar pentru a prinde formele dorite de noi.

De ce, dacă ai 18 ani, vrei să iubeşti ca la 30? De ce să complici lucrurile? De ce să le schimonoseşti, când ele abia învaţă să zâmbească? Învaţă să iubeşti, să iubeşti! nu să transformi sentimentele alea fragede, de la 15-16-17-18-19 ani, în momente de frustrare, cu teatru ca-n filme şi sex din teama de singurătate.

Eu nu m-am consumat niciodată pe subiectul ăsta, când eram adolescentă. Nu mi-am făcut planuri de sex nebun, cum să mă ascund de părinţi, unde s-o fac şi, dacă o fac, sigur s-o fac cu Ghiţă sau cu Vasilică? Ironizez numele pentru că, la vârsta aceea, băieţii nu vor doar sex, ci vor să descopere sexul- iar eu, în acest caz, nu m-am simţit vreo Americă ce trebuia descoperită de vreun Cristofor Columb.

Nu încăpea, deci, în discuţie cuvântul sex. Prima oară m-am sărutat la 13 ani, cu băiatul care îmi scria scrisori de dragoste parfumate. A fost mai mult un sărut furat, că mi-a fost ciudă pe el, după aceea, multă vreme- chiar dacă în seara respectivă am adormit cu obrajii foc, de frică să nu cumva să se vadă că am fost sărutată.

L-am cunoscut, după aceea, pe cel care avea să îl numesc primul meu iubit. Stătea în banca mea, doar că în programul de dimineaţă. Din cauza lui aveam cea mai mizeră bancă, asta pentru că îi placea muzica Hip-hop şi desena pe bancă, cu pixul, cuvântul HIP-HOP, în toate formele şi dimensiunile posibile.

I-am lăsat mesaj, cu pixul, să nu mai murdărească banca, că-l spun la director. Ei, şi de aici…au urmat 4 ani de relaţie, inclusiv unul la distanţă, după ce i-am frânt inima, plecând la liceu, în România. I-am distrus şi câteva planuri nebune, pe când ne sărutam cu foc. Când ne-am despărţit, mi-a dat un prezervativ Durex şi mi-a zis: -Dacă tot n-o să te culci cu mine, măcar să foloseşti prezervativul meu.

În fine, prezervativul respectiv l-a găsit mama, în anul doi de liceu. Îl aveam în portofel, aşa cum îl ţin băieţii, când se duc plini de speranţă, la vreo întâlnire. A fost unul dintre cele mai jenante momente dintre mine şi mama, dar am fost tare mândră de ea când i-am spus că nu e ceea ce crede, iar ea mi-a zis că nu crede nimic din ce cred eu că ar credea ea. Punct.

N-am avut nicio intenţie să scriu paragrafele de mai sus. Probabil dacă făceam sex de la 13 ani, era mai simplu. Aş fi scris maxim următoarele 3 rânduri: am făcut sex cu X prima oară, ne-am despărţit şi am făcut sex cu prietenul lui, care părea mai înţelegător. Au urmat după aceea alţi băieţi, numele cărora nici nu le mai reţin, prin neimportanţa lor.

Iubeşte. Iubeşte şi la 13 ani, şi la 14, şi la orice altă vârstă îţi doreşti. Adună amintiri, nu mizerii. Amintiri pe care să poţi să ţi le spui, fără jenă, şi ţie, şi celorlalţi, în timp. Nu există o vârstă anume pentru a face sex, dar fiecare vârstă ar trebui să-şi aibă iubirea ei, în normele ei.

De te întrebi dacă e bine să faci sex, răspunsul e nu. Faci sex când nu te mai întrebi astfel de lucruri, sigură fiind pe tine, în primul rând. Lăsaţi femeile să iubească ca la 30 de ani, tinerele ca la 25, iar voi iubiţi ca adolescentele- nu o să găsiţi o astfel de iubire, după aceea.


Filed under: de suflet:)