Nu-mi plac regulile care tin sa impresioneze, la prima vedere. Sa nu vorbesti ce gandesti, sa nu arati ce simti, sa nu te porti dupa cum te bate mintea. Sa o faci pe nevinovata sau sa pretinzi ca esti perversa si rea.
Sa mananci cu furculita si cutit, la restaurant, cand tu acasa nici macar nu te speli pe maini. Sa razi la glumele proaste, doar ca sa faci pe plac unuia lipsit de simtul umorului, sa te prefaci ca asculti- ca sa pari interesata, desi celalalt te plictiseste.
De ce? De dragul unei relatii sau, mai bine zis, de inceput de relatie, cand faci orice ca sa impresionezi cu ceea nu te reprezinta. Dupa ce obtii ce iti doresti, te plafonezi, te pierzi intre a fi tu si altcineva si nu mai stii cum sa te porti.
Daca ai o rochie si o pereche de tocuri, cumparate pentru o nunta, iar in rest doar blugi si tricou roz, nu te duci la intalnire ca si cum ai fi cine stie ce feminista, mergand ca un melc pe santier. Am impresia, uneori, ca sunt rea, dar ma doare privirea cand vad fete pe tocuri, clatinandu-se langa un tip in blugi si tenisi.
Nu te oferi sa gatesti si sa speli, daca nu-ti place, doar asa, ca sa arati baiatului ce gospodina esti tu, cand iti imaginezi ca arati sexy cu sortz. Nu-ti cere scuze, daca nu-ti pare rau si nu da explicatii, daca simti ca nu e nevoie. Nu te intinde mai mult decat iti permite funia, fii directa cand te deranjeaza ceva, nu-ti fa scenarii, in speranta ca, intr-o zi, o sa fii inteleasa din priviri.
Filed under: categorii de idiotenie si prostie
