La Guvern se muncește mult. Dacă lumea crede că e vorba de mutatul hârtiilor dintr-un birou în altul, are doar parțial dreptate. Parțial, pentru că există mulți profesioniști de rang diferit care vin devreme la servici, pleacă după ce ciorile au făcut înconjurul clădirii (de obicei asta se întâmplă exact la ora 5) și-și fac meseria destul de bine. Se întrunesc în discuții, negocieri și fac tot felul de prezentări. Dar cât scriu…
Guvernul este o mașinărie de produs documente – legi, hotărâri, strategii, concepții, planuri, programe, rapoarte. Ce mai, 120 mii de documente într-un an. Din care aprobate la ședință de Guvern doar 1200 acte. Spre comparație, în Letonia se produce 27 mii documente, iar se aprobă 4400 acte. Unde se lucrează mai eficient? Cred că raspunsul e evident.
Altă problemă e cu documentele de politici publice care înglobează toate aspirațiile Guvernului față de societate. Din astea aveam peste 300. După o triere delicată au rămas peste 200. Ăsta e stocul. Însă anual Guvernul dă dovadă de o productivitate de invidiat. Le scrie, le aprobă, raportează cum are loc implementarea, le actualizează. O parte îs pentru a face plăcere donatorilor, că gândim așa cum ei vor. Altă parte e pentru a justifica propria existență.
Deci unele sunt frumoase, scrise impecabil. De ce nu trăim mai bine? Nu cred că cineva ar putea relaționa nivelul de trai cu numărul sau tipul documentelor. Sau nu sunt bani, sau se dovedește că nu a fost decizia cea mai bună, sau la un moment dat se dezice de acele planuri. Și hai să recunoaștem, factorii exogeni au fost cei care, de cele mai multe ori, au modelat cifrele cu care noi ne mândrim.
Acum când se apropie momentul de generare a unui megadocument de creștere economică și reducere a sărăciei, mă întreb cum poate fi făcut acest lucru mai eficient? Poate cuvintele ownership, transparency, participation, commitment trebuie să fie luate mai în serios? Nu de alta, dar ceva îmi spune că peste câțiva ani publicul va fi mai intolerant. Mai greu să-i cumperi cu cuvintele.
Puțin Dilbert niciodată nu strică 
.
Filed under: De gândit Tagged: decizii, Guvern
