Ascult ploaia-
Imbraca oxigenul in simfonii lipsite de ritm.
ma confund cu ea,
Fiinta marunta, desprinsa
Din vidul propriei constiinte.
Amprentele de pe asfaltul ud
se reflecta in privirile boltii,
marmura alba si goala.
Ma exclud, te exclud,
Ne desprindem spre a ne dizolva
In picaturile de acid sulfuric,
Sa ne mintim cu tunete
Sa ne iluminam
Cu reflexii ale fulgerelor.
(mai) vrei sa fiu furtuna ta
Din urma?
DIN BLOGURILE MOLDOVEI