Milioane de femei din lumea musulmană sunt mutilate de soții lor în numele “dreptatii” și “onoarei”.
Răpirea miresei este o practică des întâlnită în Kîrghistan și Turkmenistan. Când vine vremea căsătoriei în Kîrghistan, un barbat sau familia acestuia vor alege o femeie și o vor răpi. Viitorul mire și prietenii acestuia o vor lua pe femeie și o vor tine închisă până când familia acesteia le va da “binecuvântarea” asupra căsătoriei. Uciderea pentru onoare sunt considerate o pedeapsă și sunt comise de membrii unei familii împotriva unei femei pe care o consideră că a pătat onoarea familiei. Femeia poate cădea victima crimelor de onoare pentru că refuză o căsătorie aranjată, pentru că a fost abuzată sexual, pentru că cere divorțul sau a fost prinsă comitând adulter. UNICEF a raportat că în India, mai mult de 5000 de viitoare mirese sunt ucise de viitorii soți. Arderea miresei este o formă de violența domestică, ce se practică în India, Pakistan sau Bangladesh. În acest tip de violență, soțul femeii sau rudele acestuia stropesc femeia cu benzină, kerosen sau orice alt lichid inflamabil, iar apoi îi dau foc, lăsând-o să ardă de vie. Atacurile cu acid sunt un fenomen extrem de violent care se întâmplă cel mai des în Afganistan. Cei care fac acest lucru aruncă cu acid pe victimele lor – de obicei pe față, acidul provocându-le arsuri care le mutileaza pe viață. Mutilarea femeilor în zona genitală se referă la toate procedurile care presupun o “circumcizie” a organelor genitale feminine. Aceasta practică este cel mai des întalnită în Africa. Ce este șocant cu privire la aceasta metodă de tortură este faptul că victime cad chiar fetițele cu varste cuprinse între 4-8 ani. Când această procedură se efectuează fără anestezic poate duce la moarte, din cauza șocului imens provocat de durere și sângerarea excesivă…
Însă, în arta nudul feminin, încărcat fie cu simbolurile fecundității și fertilității, fie pur și simplu din considerente estetice nu dispare din reprezentări nici în cele mai conservatoare perioade ale istoriei. Privit strict din perspectiva estetică, fără valențe pornografice, nudul exprimă puritate (cu referire directa la mitul biblic). De-a lungul secolelor viziunea asupra goliciunii corpului uman trece prin nenumarate schimbări. Puritanii sunt îngroziți de goliciune, hippioții o ridică la rangul libertății supreme. Niciodata însa corpul uman fără haine nu a fost privit ca o normalitate! Indiferent de context, simbolistică etc. nuditatea revoltă! Pudoarea și asocierea dintre nuditate și pornografie vine ca o forma de protest impuse de societate de-a lungul secolelor. Nuditatea – simbulul păcatului originar- este rușinoasă, imorală, vulgară etc. Însă arta se judecă dupa criterii estetice, nu etice… N-am sa neg că revoluția sexuala din anii ’60, apariția Playboy au distrus orice urmă de estetism când vorbim de percepția corpului uman. Astazi oriunde întoarcem capul vedem nuduri, în cele mai odioase ipostaze. Retina omului contemporan, poluată de aceste imagini nu mai poate să distingă între estetic și vulgar… S-a ajuns probabil la o supra-saturare care aduce cu sine repulsie și respingere.

