Pe 7 şi 14 noiembrie 2010 colectivul Bibliotecii Naţionale a beneficiat de excursii la mănăstiri pe traseul Condriţa – Hâncu– Căpriana – Suruceni, graţie Comitetului Sindical al bibliotecii, care a sponsorizat aceste excursii. Însoţiţi de ghidul Emilia Panfil, reprezentantul serviciilor tiristice,  am pornind cu autocarul pe drumuri şerpuitoare, am văzut codrii seculari care se conturau la orizont în culori primăvăratice, am simţit farmecul călătoriei, departe de agitaţia zilnică, căutând reculegere mai aproape de credinţă, de Dumnezeu. Vizitarea mănăstirilor ne-a bucurat ochiul şi sufletul prin arhitectura de cult, monumentele de peisaj, prin legendele despre apariţia lor. Scopul excursiilor a fost de a întări relaţiile interpersonale între colegi şi de a ne încărca de energie pozitivă într-o ambianţă calmă şi relaxantă.

Se crede că Mănăstirea de călugări „Condriţa”, ce se află pe pîrâul Catargul, la o distanţă de 26 km de or. Chişinău, a fost întemeiată de ieromonahul Iosif împreună cu cîţiva monahi din Căpriana prin anul 1783 şi dispunea de 61 ha de pămînt arabil. Biserica de iarnă are planul în formă de cruce greacă. Biserica de vară este încoronată cu 5 turle: una mare în formă de bulb şi 4 mici, plasate pe la colţuri.

Mănăstirea „Hâncu” este plasată la 50 km depărtare de or. Chşinău, pe malul rîuleţului Cogâlnic, pe o vale adâncă, pe o colină mică. Se spune că marele stolnic Mihail Hâncu, renumit moşier, a întemeiat schitul în 1678, după dorinţa fiicei sale călugărită cu numele Parascheva. Mănăstirea are două biserici de piatră: „Cuvioasa Parascheva”, ridicată de egumenul Dosoftei în 1835 şi „Adormirea Maicii Domnului”, zidită în 1841.

Mănăstirea „Căpriana” este situată la 30 km nord-vest de or. Chişinău, în apropierea rîului Işnovăţ, lîngă satul Căpriana. Din 1429 devine ctitorie domnească. S-a aflat sub grija voievozilor Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu. Ansamblul mănăstirii include 3 biserici: „Adormirea Maicii Domnului”, reconstruită de Petru Rareş la 1545 şi remodificată în 1821 de către mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, „Sf. Gheorghe” (1840), construită de către egumenul Teofilact, „Sf. Nicolae” (1903), anterior numită biserica „Înălţării Domnului”.

Mănăstirea „Suruceni” datează din anul 1785 şi este aşezată la aproximativ 25 km distanţă de or. Chişinău, lîngă satul Suruceni, susţinută financiar de către boierul Casian Suruceanu, ce a ridicat pe moşia sa un schit de călugări, iar între anii 1825-1828 se construieşte o biserică de piatră. Din 1998 pînă în prezent funcţionează un seminar teologic pentru fete.

Vezi poze pelerinaj: www.flickr.com