”Внуки 120-летней бабушки психанули и решили сами купить квартиру.”
Și miniștrii,funcționarii de stat, șefii de direcții și agenții guvernamentale, cinovnici și biurocrați, oamenii care au fost în posturi mari – toți îmbătrânesc. Mulți din ei, ajung la bătrânețe, cu un buchet întreg de maladii. Nepoții și copiii cei ”grijulii”, se grăbesc sa-și îndeplinească datoria de nepoți ”cuminți” și copii ”atenți” – cheamă medicii de la urgența, la orice acces al bătrânului și-l internează în spital. Trece o zi, trec trei, trece o săptămână, nepoții cei bravi și copii se ițesc în ușa salonului, întrebându-l alehamete: ”Cum te simți tată, ce mai faci?”. După, care merg și vorbesc cu medicul, care-l asigură că bătrânul se simte deja mai bine și poate fi externat.
Fața ca o mască, este străbătută de o un fior neașteptat, iar gândurile îi roiesc în cap: ”Păi, cum așa, oare babacul nu era pe moarte acum o săptămâna? Ce-i trebuie lui apartamentul ală de 3 camere, în Centrul orașului?”
Și afișând un zâmbet de curtoazie, pleacă gânditu-se că moșul oricum nu mai are mult de trăit, are deja 87 de ani. Mai devreme sau mai târziu oricum lor le va rămâne apartamentul.
”Iaca boșorogul iarăși se întoarce în casa lui împărăteasca, iar noi trebuie să ne înghesuim in 2 camere la Ciocana. Îi tare, al dracului moșneagul. Testamentul oricum e făcut pe mine”.
După două luni, fostul ministru de 87 de ani, iarăși a fost adus cu urgența, la secția de cardiologie cu atac de cord.
Și apartamentul a rămas gol, în așteptarea stăpânului sau a uzurpatorilor de nepoți, care abia așteaptă să intre în palat, investiți și cu drepturi depline.
Și miniștrii îmbătrânesc…
