Naraţiune cu conţinut explicit. Nerecomandat minorilor.
Conţine limbaj vulgar şi licenţios, scene de violenţă,
consum de droguri, consum de alcool, sex.
Este un proiect artistic, deci trebuie privit ca atare.
Cei şapte ani de-acasă lipseau cu desăvârşire din arsenalul behaviorist al lui Vanea. În primul rând, el s-a născut când avea opt şi încă din primele zile de mogâldeaţă existenţială ştia că anii de-acasă nici nu put pe lângă săptămânile de la pârnaie. Avea el viziunea viitorului. O avea şi gata. Tatăl său, Ghiţă Moglan, era un fel de nene cu apucături de şef în sat. Avea toate fetele din comună, iar fetele nu-l aveau niciodată.
Într-o seară de septembrie, zaebit de puţoaicele ofilite din Văgineşti, Ghiţă a înhămat caii la trotinetă şi a tiulit-o în satul vecin, Borta Dorului. Era din fire un mojic tare, puternic ca din oţel(că). Curajul îi era în subordine, însă în acea seară avea o senzaţie tupaia că soarta îi pregăteşte padlenşi din cele mai jăstochie. Aşa că a tras peste cap trei urcioare de vin piromanic, şi-a vârât în rect un analgezic cu anghidrid şi a pornit la drum. Caii, aduşi recent din grajdul şeihului Al-Puţahid-ben-Curalah, nu se simţeau prea cai printre grandioasele colecţii de glod, nămol şi bahnă ale acelor părţi. Oricum, stăpânul le ştia felul: o mică ameninţare cu "penisoidrul" şi armăsarii făceau spume la maţ. Ajuns în centrul satului vecin, Ghiţă a lepădat transportul în centru sălaşului rural, lângă o fântână. A făcut plinul cailor cu apă şi i-a lăsat la parcare sub cerul liber de un siniliu palid. În preajmă se auzea cârnăţala turbată din discotreuca locală. A păşit ferm pragul instituţiei culturale. Acolo se tusuiau tot felul de rădăcini umane, reprezentanţi ale junglei săteşti: prostituate şi curve, gopnişi şi bâşi, nemâtâie şi colhoznişi, ţărănoizi şi cacioşi, o blondă. Blonda avea părul galben (woow, aici ahuire generală!), iar pe Ghiţă galbenul îl excita nespus. Nu în zădar aderase cândva la AMN. N-a tormozît. Ea, văzându-l că se apropie, şi-a încordat sfârcurile instantaneu, ca să pară mai săxy-şmăxy.
- Zdarowa, krasawitza!
- Priwet!
- Şo zdelaeş' tî v Bortu' Dora?
- Şi sî fac?! Am venit la tat-meo, că-i oleacă bolnăjior.
- Eşti din Chişînău?
- Neet... Ya îs de la Beliţ.
- Auz', fa tu, eu am s şiu preamoi direct cu tine!
- Mă vrei?
- Încă cum!!! Hai pân'la mine!
- Da' tu unde trăieşti, în şi măhală ţî-i saraiu'?
- Eu îs din Văgineşti. Haide fa nu ti teme, tăt a s şie ghini, blea!
Fata, blondă, deci uşuratică şi destul de bâcoasă în bazar, a acceptat.
Acasă, Ghiţă vrând s-o facă pe romanticul împătimit, o zamutit o atmosferă de grajd, o atmosferă numai bună de împins. Cât ea era la baie (nu să se spele, ci să lase o torbă, organică ca formă şi ca esenţă), cel mai crutoi văginean în viaţă a aprins lumânări de Paracetamol, a pus un playlist de toată frumuseţea cu Pavăl Stratan şi Adi Copilul Minune, a scos din frigider nişte răcituri rămase de la beţia de ieri şi, ca seara să fie cât mai autentică, a borât pe masă câteva bomboane "Meteorit". Totul părea gata. S-a întins ca un şarpe în pat. Imediat după, blonduţa şi-a făcut apariţia de după perdeaua din steclopachet ce despărţea baia de dormitor.
- Făăă, da' ti-o făcut măta ţâţoasăăă!
- Eiii da, asta tăt de la Dumnezău, voia lui Dumnezău!
În acel moment de importanţă crucială, când testosteronul se pocneşte de toţi pereţii testiculelor, Ghiţă resimţea simţul simţător de padlă. Soarta îi juca feste. Ceva nu era în regulă. A dat neîndemânatic să o tresnească. Nimic frate! "Penisoidrul" stătea şi filozofa.
- În chizda măsîi!
- În chizda mé, nu a lu' măta!
- A, daaa...
- Bre, da' tu eşti impatănt, ori cum?
- Eu prosta îs tare obosît. Am fost az' la moară. Da' tu nu te pierde, haraşo? Eu am zapasnoi variant: îţi dau muie cu "papaciocu" filozofând.
- Ooo, labă, labă, labă!!!
- Cască gura, suco!
Mai setoasă ca nicicând, gălbănoaica a înhiţit şi ultima moleculă de pistrui alb şi gemos.
- Caifovaaaa... pi tini cum ti cheamă?
- Olea.
- Olea... Frumos nume, mai ales când stăpâna, dă.
- Ei hai, şi tu, vrei să mă bag în pomânt de ruşîni?
- Te-aş băga în mine, da' vez' că az' nu s paluceşti.
- Da' tu, şlang de Văgineşti, cum ti cheamî?
- Ghiţă... Ghiţă Moglan.
- Ghiţă... tu ţii minte când ţi-am spus că am venit la tat-meo?
- Da. Ap' şi?
- Ap iaca, el o slujît în Afganistan şi la Cernobâl o fost. El pe mam-mea o întâlnit-o acolo şi tot acolo m-o doborât şi pe mine. Când ei m-o făcut, tata credea că mama e sănătoasă, iar mama credea că tat-meo îi sănătos. Di fapt, ei ambii erau bolnavi. Cernobâl, cac-ni-kak.
- Şî şi legătură are asta cu futaiu' nostru?
- Are. Din cauza lor eu m-am născut cu un hraniceschii sindrom: la mine pisicuţa are rol de gură, iar gura de pisicuţă.
- Asta cum?!
- Tu când ni-ai dat mujdei la gură, de fapt ai văruit scorbura. Pe mine mulţi m-o avut fără prezic în pisică, da' de-atâta că acolo îi gura, n-am rămas nişodată însărşinată.
- ...
- Amuia, în sfârşit, am să şiu mamă!!!
- Futui grijania măsîi de rândunicî pidosnică!!!
Sub reverberaţia acestei înjurături aproape isterice, spermatozoizii s-au cazat în ovul. Aşa fusese conceput Vanea... ca o progenitură înjurătorică...
