Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare reprezintă o modalitate sigură de a apropia cetăţenii de guvernare. În Programul său de activitate „INTEGRAREA EUROPEANĂ:LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE”, “Guvernul Republicii Moldova şi-a propus să dezvolte platforma naţională de e-guvernare şi sistemul electronic naţional prin crearea serviciilor electronice. De asemenea, Guvernul urmăreşte extinderea accesului cetăţenilor la servicii publice digitalizate. La fel, Guvernul contribuie la prestarea serviciilor accesibile on-line şi în regim mobil pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru persoanele de vârsta a treia şi persoanele cu dizabilităţi”. Concepţia guvernării electronice aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28.06.2006 stabileşte că implementarea guvernării electronice constituie una din direcţiile prioritare ale edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova, iar autorităţile administraţiei publice sînt obligate să asigure implementarea şi dezvoltarea guvernării electronice.
În luna august 2010 pentru a facilita accesul populaţiei la informaţii cu caracter public şi pentru a asigura transparenţa actului de guvernare de către autorităţi, Guvernul Republicii Moldova a creat Centrul de Guvernare Electronică.
La 16 februarie 2011 Centrul de Guvernare Electronică şi-a lansat pagina WEB http://www.egov.md/.(Informaţii despre acest eveniment pot fi accesate pe: http://www.infoprut.ro/2011/centrul-de-guvernare-electronica-si-a-lansat-pagina-web.html). Toate documentele aprobate până în prezent, inclusiv Legea cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat stabilesc clar regulile de bază şi condiţiile de activitate în domeniul creării şi dezvoltării infrastructurii informaţionale naţionale ca mediu de funcţionare al societăţii informaţionale din Republica Moldova. Până aici totul bine şi frumos. Cât priveşte utilizarea resurselor informaţionale, a tehnologiilor, sistemelor şi reţelelor informaţionale aici lucrurile nu mai sunt la fel de clare. Conform Concepţiei Guvernării Electronice aprobate de Guvern, utilizatorii finali sunt cetăţenii şi mediul de afaceri. Să presupunem că mediul de afaceri, care are potenţial financiar nu va avea prea mari probleme. Cetăţenii da, atat timp cât bibliotecile rămân în starea actuală. Experienţa altor ţări demonstrează că bibliotecile publice pot fi un factor important în asigurarea e-guvernării.
Uniunea Europeană recomandă statelor-membre prestarea în format electronic a 20 de servicii publice on-line, 12 servicii publice de bază pentru cetăţeni şi 8 servicii publice de bază pentru mediul de afaceri.
Prin Hotărîrea Guvernului privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet nr.668 din 19.06.2006 „autorităţile administraţiei publice centrale şi cele locale au fost obligate să creeze paginile WEB oficiale în reţeaua Internet, prin intermediul cărora să fie asigurat accesul la informaţia privind activitatea acestora şi serviciile prestate. Informaţia de pe pagina WEB oficială urmează să fie veridică, deplină şi actuală”.
Deşi destul de lent infrastructura informaţional-comunicaţională a sistemului administraţiei publice se dezvoltă. Cât priveşte infrastructura bibliotecilor unde majoritatea cetăţenilor ar trebui să acceseze resursele electronice puse în acces liber de către autorităţile administraţiei publice problemele sunt enorme.
Conform situaţiilor statistice pentru anul 2010, din cele 1380 biblioteci publice doar 238 (17%) deţin computere, inclusiv 149 (10%) biblioteci sunt conectate internet. Pe parcursul anului 2010 toate bibliotecile publice împreună au achiziţionat 141 computere. Din cele 1218 biblioteci comunale, săteşti 142 (11%)deţit computere, inclusive 67(5.5%) conectate internet. În 2010 bibliotecile din spaţiul rural au achiziţionat 54 computere. Există o uşoară creştere în comparaţie cu anul 2009, dar aceasta nu schimbă situaţia catastrofală la acest capitol.Cu un asemenea ritm de achiziţionare a tehnologiilor de informare şi comunicare, bibliotecile publice încă multă vreme vor sta la periferie. Cum va fi, în asemenea condiţii, înfăptuită e guvernarea, este greu de spus. Biblioteca publică este cea mai indicată instituţie din mediul comunitar care poate şi trebuie să-şi asume aceste responsabilităţi.
În anul 2010 serviciile bibliotecilor publice au fost utilizate de către 839,100 utilizatori unici, inclusive 378,100 copii. Aproximativ o pătrime din populaţia ţării ar fi putut beneficia de avantagele e-guvernării în biblioteci, dacă acestea ar fi fost echipate corespunzător.
Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.606 din 01.06.2007 şi Hotărîrii Guvernului nr.476 din 27.03.2008, în anii 2007-2009, urmau să fie realizate în format electronic mai multe servicii publice de bază pentru cetăţeni. În această listă figurează şi accesul la bibliotecile publice. Este greu de spus, care este situaţia în alte domenii însă în biblioteci eşecul este de faţă, dacă ne pătrundem de greutatea cifrelor de mai sus.
Proiectul „Ghidului funcţionarului public în domeniul guvernării electronice” are un capitol aparte „Instruirea funcţionarilor publici – o condiţie importantă pentru implementarea cu succes a guvernării electronice” unde este stipulat faptul, că „O condiţie importantă pentru utilizarea eficientă a sistemelor informaţionale automatizate în procesul de luare a deciziilor şi de prestare a serviciilor publice în format electronic constituie instruirea funcţionarilor publici în domeniul tehnologiilor informaţional-comunicaţionale (TIC)”. Grija pentru cei care produc informaţia şi o plasează on line este evidentă. Dar deja la această etapă trebuia de luat în considerare şi utilizatorii finali – cetăţenii ţării pentru care e guvernarea ar trebui să însemne noi oportunităţi de a beneficia de democraţie şi noi posibilităţi de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii.
Instruirea funcţionarilor publici şi a bibliotecarilor, care la rândul lor vor instrui utilizatorii finali în vederea utilizării tehnologiilor de informare şi comunicare trebuie făcută paralel, altfel efectul nu va fi cel scontat. Instruirea utilizatorilor pentru a putea beneficia de TIC este una dintre responsabilităţile bibliotecii publice moderne. Standardul internaţional al statisticii de bibliotecă solicită evidenţa şi raportarea numărului sesiunilor de instruire a utilizatorilor, dar pentru a avea ce raporta bibliotecarii trebuie iniţial instruiţi. A pune informaţia în acces deschis încă nu înseamnă nimic atâta timp cât aceasta nu va putea fi accesată de majoritatea cetăţenilor.
Vera Osoianu
Filed under: biblioteci
