Mi-a plăcut cartea, dar școala nu am iubit-o. Pentru că nici ea pe mine nu m-a iubit.

Sistemul de învățământ rigid, atitudinea unor profesori, mi-a tăiat elanul din primele clase de a-mi fi dragă școala cu adevărat.

Ca mulți alții, școala a fost un fel de serviciu, la care eram obligată să merg printr-un contract nescris impus de societatea, un contract social, pe care trebuia sa-l ”ispășesc” timp de 12 ani.

Cunosc foarte mulți copii care sufereau de sindromul ”frica de școala” – brusc la 1 septembrie, făceau febră, aveau dureri de cap, de burta. Creierul și organismul se opuneau cu o rezistență vehementă acestui Bau-Bau pe nume școala.

La început, așteptam cu mare nerăbdare să merg la școală, mi se părea că voi descoperi o lume noua, interesantă, o lume a cunoștințelor.

Dar la 7 ani am intrat într-o lumea, în care NIMENI nu era orintat spre copil, nimeni nu lua în calcul sau nu avea o atitudine adecvată față de copii cu nevoie speciale, față de copii timizi, față de copiii vulnerabili, față de copiii cu anumite defecte, o lume în care profesorii erau zeii, iar noi muritorii de rând, trebuia să-i idealizam, pe unii chiar sa-i plătim pentru că ei de fapt ne erau cvasi-stăpânii viitorului nostru (mă refer aici la notele de care depinde vei lua un loc la buget sau nu sau daca vei fi promovat in clasa următoare cu sau fără examene).

De dragostea față de copil nici nu mai zic. În toți anii mei de studii, am întâlnit doar câțiva profesori care aveau o atitudine orientată spre copil, erau prietenoși, creau o atmosfera lucrativă și degajată. Restul au fost jandarmi, afișau o față gravă, se impunea ca autoritatea în fața noastră, iar unii chiar terorizau copiii la propriu si la figurat.

Programul educațional e chinuitor și chiar aș spune traumatizant pentru copii. Șapte lecții pe zi, toate diferite: geografie, fizica, matematica, limba romana, istorie, limba engleza, educație fizica. La toate trebuie să te pregătești, PENTRU CA TOATE OBIECTELE SUNT IMPORTANTE! Pe profesor nu-l interesează, că la alt obiect ai de făcut un referat, care-ti ia 3 ore sa-l faci, ai de pregătit lucrare de control. Nu, obiectul lui este important.

Știți la ce oră se culcă un elev, care are de pregătit teme la 6 obiecte pe a doua zi? La 12 în cel mai bun caz, iar uneori și la 2. Asta în condițiile în care vii acasă pe la ora 3-4.

Cât despre gențile, rucsacurile, sacoșele pline cu cărți, manuale, dicționare, caiete, și multe altele, mie una mi-au distrus spatele. La unele obiecte, aveam câte 2-3 manuale, 2-3 caiete, si 5 zile în săptămână să cari în spate o greutate de câteva kilograme… Știți și voi…

În clasa 11, am început să văd lumina la capătul tunelului. Mi-am strâns toată energia, eforturile și am zis finișul este aproape, ca un maratonist care a fugit 42 de kilometri.

Facultatea a fost o altă poveste, una frumoasă și de succes.

Dar pentru una trebuie să-i mulțumesc școlii pentru colegii pe care i-am avut, cu care am legat prietenii pe viața, cu care am împărțit momente bune și rele, cu care necontenit inventam noi metode de a copia, și cu care mai făceam mici șotii șamd.

Cartea am iubit-o, dar școala….

Liceu, – cimitir
Al tineretii mele -
Pedanti profesori
Si examene grele…
Si azi ma-nfiori
Liceu, – cimitir
Al tineretii mele!

G.Bacovia