Pe lîngă faptu că încă vreu cîine,tare,mai vreau tare să scriu o carte. Dar de scris poate oricine,puţini pot să strîngă cititori sau să impresioneze. Mi-ar plăcea să scriu o carte autobiografică dar poate cu cîteva elemente alcătuite de mine,neînsemnate,de genul oraşului,numelui etc.Îmi pare fantastic ca cineva să trăiască din nou viaţa ta,să suspine în momentele în care ai suspinat tu, să zîmbească cînd tu ai rîs. Să sufere pentru tine şi să te îndrăgească pentru cine eşti,să te urască pentru ce-ai făcut.
Dar oare va interesa pe cineva o poveste? Va fi cineva intrigat de o simplă poveste de viaţă?Dacă s-au găsit cititori de blog,se vor găsi şi cititori de carte...poate. Dar nu m-ar interesa să fie citită,ci să fie scrisă. Să o ţin în mînă,să o recitesc,să mi-o reamintesc,să-mi mai răsfoiesc odată viaţa. Nu vreau să fie dată uitării,nu vreau ca povestea mea să fie dată uitării,pentru că şi eu,ca toţi ceilalţi,am o poveste.
Poate mai proastă,dar care contează. Pentru mine.
