De ce vă străduiţi să-mi alungaţi Primăvara? E frumoasă şi mă face să mă simt bine. Primăvara stă alături de mine doar cât e soare. Când acesta apune, ea amorţeşte şi reînvie iarna care îmi degerează inima. Nu fiţi răi, lăsaţi-o măcar ziua alături de mine. Nu mă făceţi să fiu tristă, vă rog! Primăvării îi este frică de tristeţe. Daţi-i voiensă-mi alerge prin vene şi să-mi dăruiască buna dispoziţie… măcar ziua.
Mai demult îmi plăceau nopţile pentru că eram plină de energie. Puteam să petrec turbat timpul atât vorbind cu tine cineva, cât şi meditând sau amintindu-mi cât de bine mi-am petrecut ziua. Acum însă prefer ziua. Mă veselesc alături de voi şi noaptea îmi amintesc că mai demult petreceam, totuşi, mai bine timpul. Şi mi-e cam aiurea.. oleac cam tare.
Ştiu că-i aşa un “bred”(o tâmpenie) ceea că am scris mai sus.. la fel ca şi tot acest blog de copil cu disfuncţii mentale şi nu numai mentale…
na, ascultaţi ce ascult şi eu acum
Filed under: =__=