,, Gojineaţa”, aşa cum botezasem noi, copii, autobuzul ce făcea legătura cu oraşul, merge prea repede acum. Privesc pe geam, nu întorc capul, am citit undeva că nu e semn bun, aduce ghinion. Scaunul din faţa curţii lui moş Colea … Continue reading →