nimic nu te poate duce cu gîndu mai departe decît piesele D. Crall, baia cu spumă şi cele două filme pe stomac gol.Aşa k m-am trezit abia cînd deja eram la ideea că de ce atunci cînd doi sunt împreună, însă nu au ceva care să-i facă un întreg, deci atunci cînd matematica nu mai are valoare şi 1+1 de fapt = -2...
minus doi oameni fericiţi..
Într-o secundă deja eram cu ideea fixă că, uite ies din baie şi merg să termin postarea cu titlu promiţător "mîine".. şi dacă totuşi scriu acuma aceste rînduri, probabil ce mi-am propus voi face... mîine
Dar cei doi, care împart un spaţiu şi mai mult nimic, de ce sunt ei totuşi 1+1? şi cît face ecuaţia asta a lor?
Apa într-un moment devine oarecum prea fierbinte şi mă scoate din zona de comfort. Şi mă gîndesc deja la vecinii care n momentul meditaţiilor mele profunde îţi permit să consume şi ei apă.. sau whatever
Îmi amintesc iar despre postarea "mîine" şi cîte-am mai vrut să scriu în ea.
Între timp vecinii şi-au făcut chestiile aşa că apa brusc se face rece şi mă aruncă iar ca într-un duş contrast undeva într-o altă extremă, de unde... bingo! îi văd clar pe cei doi ca într-o proiecţie. Ei şi-au stabilit acolo zona lor de comfort, în care de fapt se autodegradează. Sunt obişnuiţi să vadă zi de zi acelaşi semn de întrebare de după 1+1, se iubesc cînd le este mai greu şi se urăsc cînd îşi regretă separat momentele de glorie. Realizează că soluţii ar putea fi diferite, însă prea complicată şi anevoioasă metoda de a le rezolva. Plus tot felu de superstiţii şi jurăminte...
apropo, de ce oamenii îşi jură dragoste pînă la moarte. Pentru că aceasta este un factor extern, care este o imagine negativă și pe care nu o poți învinui că mi-ai frînt inima și-ai plecat în altă ecuație!
probabil așa oamenilor le este mai ușor să creadă în veșnicia relației și a dragostei. Pentru că vor din răsputeri s-o păstreze așa cum li se arată ea în faza emoțiilor, hormonilor și viselor din abundență...
Gîndurile se sparg de sunetul telefonului. Ies anevoios din baie și le las acolo cu apă cu tot.
ce bine că nu le port după mine și nu le știe nimeni.
Poate dacă tot am ieșit deja să scriu postarea aia... sau poate mîine..
oricînd vreau eu
imagine
.
