Femeia (pentru unii fata, eu nu văd diferenţa) vrea mereu să arate bine. Ea se investeşte în imagine ca într-o marfă de sezon. Uneori cu abilitate, alteori mai bine nici n-ar încerca. Însă ea vrea - să fie observată, dorită şi de fapt fericită.Încearcă o dată. Apoi mai încearcă. Uneori reuşeşte. Uneori nu.
Şi atunci se ascunde după aparenţa de carieristă, soţie fericită, amantă dorită şi orice altceva.. doar să pară atît pentru ochii străini.. cît şi pentru cei din oglindă că este aşa cum şi-a dorit ea.
Ieri, îmbrăţişat oameni străini şi mai apropiaţi. Revăzut oameni dragi. Vorbit despre toate şi parcă despre nimic. Uneori pe tonuri mai ridicate. Trecut prin moment de tăcere, cu priviri ţintite şi gînduri ascunse.
Descoperit că, oricît nu s-ar investi femeia în imagine de super-puper-ok, oricum are o cogemite amprentă de jertvă.. pe care nu o poate spăla de una singură.
Pe care o vede ori de cîte ori iese din delir şi deskide ochii larg. Pe care o urăşte, dar care îi este totuşi aproape. mereu. ca un prieten adevărat.
Imaginea asta de jertvă nu este atractivă pentru nimeni. Nici pentru deţinătoarea acestui titlu...
de care nu poate scăpa de una singură.
imagine
.
