Are ploaia ceva. Are ceva mistic. Parcă e tristă şi posomorîtă, dar atît de necesară.Toate parcă trec după ploaie. Le spală şi le face atîta de clare.
Este punctul cela culminant după care îţi este uşor, calm şi bine. După care nu mai ai griji. După care cerul e senin, privirile directe, cuvintele adevărate.
Înainte de ploaie se adună nori. E vînt aiurea, care-ţi suflă n faţă şi te îngheaţă tot. Norii grei. prea grei. e întuneric şi frig.
Dar după... după este calm şi bine.
la mine... norii se tot adună.. dar ploaia nu mai vine
imagine
.
