Cu riscul de a fi din nou criticat de o fosta colega de la TVR din vremea cand ea era o vedeta a caror anchete sociale acide faceau nu de putine ori valva , ma incumet sa ma ocup in tableta de azi de noul scandal iscat de arestarea, sub lumina reflectoarelor,  a presedintelui Consiliului Judetean Arges ales in doua mandate de peste 70 la suta votanti, fost parlamentar si om cu deosebite merite.” Ce rost are sa scrii si tu, in talk-show-urile TV subiectul e dezbatut si rasdezbatut …ce conteaza cele ce vei scrie in blogul tau?” Uite asa, picatura cu picatura  roade si cea mai dura stanca, vreau sa ma numar si eu printre picaturile care il vor darama pe Traian cel Blajin si camarila lui!

Sa fie clar, nu vreau sa declar pe nimeni din cei anchetati de DNA si trimis in fata justitiei , nevinovat. Dar de ce trebuie incatusat si un judecator obedient sa admita cererea de arestare preventiva a unui om om care  n-a fost prins cu un cutit insangerat in mana in fata unui cadavru sau macar buzunarind pe cineva? Ce pericol social reprezinta incat el sa nu poata fi anchetat in stare de libertate si abia apoi prezentat tribunalului cu un dosar de probe in care el sa fie condamnat- daca i se dovedeste vinovatia- si abia apoi arestat?

Stiu ca asta e obiceiul inscaunat de actuala Putere politica. Sa furnizeze mereu subiecte “calde” presei, sa acopere cumva – in cazul de fata huiduielile multimii la adresa lui Basescu la Iasi si Focsani,  indignarea miltarilor rezervisti cu pensiile injumatatite, a mamelor obligate sa se intoarca la munca prin retezarea concediului maternal si a atatea altor mizerii. Iata-ma si pe mine gata sa ma las manipulat , ma bag si eu, publicist octogenar- slujitor al unui blog pe care il visam a fi un mesager al unor prefaceri  in bine , prin intrarea noastra in marea famile a Europei unite- in arena luptei politice.

Da, politice! Sa transformi DNA-ul intr-un bau-bau al Puterii, sa incatusezi un om pretuit de colectivitate “descoperind” o asa zisa frauda comisa acum sase ani, sa dispui arestarea lui – prin “bunavointa” unui judecator “navetist” adus din Capitala acolo unde este nevoie de arestarea preventiva a cuiva din tabara Opozitiei-  cum poate fi calificata? Din intamplare cunosc pe omul care zace acum pe un pat de spital, lovit de o comotie cerebrala sub socul unei sentinte nedrepte. L-am vazut in zilele cand se nastea primul autoturism “Dacia” in uzina care abia lua nastere, l-am revazut cand  aceste masini au invadat Romania. Constantin Nicolescu- in vremea aceea director al uzinei- era nu numai un menager priceput ci si un inginer inovator. Pitestiul de acum cinci decenii se transforma dintr-un orasel prafuit intr-un oras modern , intr-un oras- etalon pentru marile prefaceri din tara noastra. Primar al urbei era un frate al acestui Nicolescu, energic, bun gospodar care se bucura si el de respctul concetatenilor. L-am cunoscut si pe el in imprejurari dramatice. Dupa ani de truda, s-a zbatut si a obtinut aprobarea sa croiasca noi cai de acces, bulevarde largi plantate pe margini cu flori, copacei care sunt azi pomi de toata frumusetea. Am vorbit de imprejurari dramatice. Da, in 33 de zile lucrarea trebuia terminata, se astepta o vizita de rang inalt. Timp mult prea scurt. Si atunci s-au adaugat zilelor si 33 de nopti. Chiar asa s-au intitulat insemnarile care au aparut in volumul meu de debut “Reporter sentimental” in 1981, “Cele 33 de zile si 33 de nopti.”

Multe filme documentare am realizat in vremea aceea in Pitesti, dar si in judetul Arges unde s-au ridicat cunoscutul baraj, marele Combinat chimic, fabrica de frigidere  “Arctic” si multe altele. Unele uzine mai exista si azi, retehnologizate desigur de investitori romani si straini. Ca sa nu pomenesc de uzinele “Dacia” de la Colibasi (azi Mioveni), la doi pasi de Pitesti, cu sute de mii de masini exportate in Germania si chiar Franta . Proprietarul de azi, “Renault”, a hotarat sa pastreze vechea denumire “Dacia” pentru renumele de care se bucura marca in multe colturi de lume.

Tragic destin. Nici primarului Nicolescu nu i-a fost dat sa se bucure de cele infaptuite. Om drept si darz, n-a vrut sa se supuna toanelor Elenei Ceausescu, pe atunci si deputat de Arges. Exact nu stiu ce s-a intamplat, nu se vorbea in vremurile acelea in gura mare despre asa ceva. In contextul conflictului, cand a fost scos de la Primarie in urma unor false invinuiri, a avut un soc care era sa-l trimita pe lumea cealalta . In primavara in care s-a inaugurat pentru a nu stiu cata oara “Simfonia lalelelor”. expozitia florala a  carui nas a fost tot primarul Nicolescu, l-am revazut ca simplu spectator, o umbra a omului de altadata, mergand cu greutate si cu un tremur ciudat al bratelor si al fetei.

Nu stiu nimic de existenta lui- nici de al celorlalti 7 frati Nicolescu, toti oameni de nadejde, binecunoscuti in judetul Arges- nu l-am mai revazut. Dar revazandu-l la televizor pe fratele lui, pe Constantin Nicolescu , mai intai incatusat si apoi pe targa,  m-am gandit la Pitesti ca la o fiinta draga mie. Unde sunt lalelele de altadata? “Simfonia lalelelor” versus “Simfonia catuselor”.

In rest, sa auzim numai de bine !

Nicolae Holban