(AUDIO) Dan Dungaciu: Top 2010

Sociologul Dan Dungaciu, ex-consilier prezidențial, a fost unul dintre invitații emisiunii Mai Aproape de Europa de la Vocea Basarabiei de sâmbătă (08.01.2011). Realizăm cu domnia sa un top al anului 2010. Vezi mai jos o selecție din interviu și ascultă audio inserat în text.

POLITIC

1. Primul nominalizat este președintele interimar Mihai Ghimpu, pentru efortul pe care l-a făcut pentru constituirea și menținerea AIE, pentru încrâncenarea bună de care a dat dovadă susținând o politică bazată și orientată spre valori. Mihai Ghimpu face parte din aceea generație de politicieni răsăriteni – Lech Walesa, Vaclav Havel, Arpad Goncz etc. – pentru care axiologia, valorile contează și totul capătă sens politic doar raportat la ele. Este un mod de a face politică specific Răsăritului la începutul anilor 90. Chiar dacă această strategie pare unor vetustă și „ieșită din modă”, RM are în continuare mare nevoie de asemenea oameni, în condțiile de instabilitate în care se va mai găsi RM, în special la nivel regional. Dificultățile republicii sunt departe de a fi depășite și momentul unor decizii majore s-ar putea să fie mai aproape decât bănuim acum. Tocmai pentru asta, primul nominalizat este Mihai Ghimpu, pentru că rămâne un garant.

2. Vlad Filat este, cu siguranță, „politicianul momentului”. Actualul premier ilustrează la vârf o a doua tendință a genealogiei politicienilor răsăriteni, una moi recentă, respectiv generația venită din mediul de afaceri, care aduce în politică acest tipar acțional și comportamental. Pragmatismul devine cuvântul de ordine, de aici și senzația unui amestec axiologic deseori riscant. Nu se poate nega, firește, faptul că Vlad Filat este actualmente pe val, dar nici că nevoia unor politicieni de „formulă veche”, în care bornele axiologice nu sunt atât de laxe este la fel de evidentă. Este un cuplu de politicieni, reprezentat de Vlad Filat şi Mihai Ghimpu, pe care nu i-aş pune nepărat în antiteză, şi cred că e nevoie de fiecare dintre ei într-o Republică Moldova care va mai avea de făcut faţă la unele încercări.

3. Marian Lupu merită o nominalizare pentru faptul că rămâne liderul partidului care a asigurat în 2010 existența și continuitatea AIE, inclusiv poziția de președinte și de premier a liderilor citați mai sus. În al doilea rând, pentru modul în care a jucat pe greșeala adversarului și a recuperat în ultima etapă a campaniei electorale deși, riguros vorbind, partidul nu are deocamdată un public căruia să i se adreseze; partidul are, deocamdată, o problemă de plasament electoral în condiţiile în care RM se scindează electoral, între publicul „liberal şi liberal-democrat” şi publicul „comunist”, aici dominantă fiind nu atât ideologia, cât dimensiune aetnică, mai bine spus „nevoia de protecţie” a „ne-băştinaşilor”. În al treilea rând, prestația din negocieri nu trebuie să fie neglijată, mai ales că decizia lui Maria Lupu a înclinat spre aceeași alinaţă politică.

4. Dorin Chirtoacă rămâne un politician de care R. Moldova mai are încă mare nevoie. Nominalizarea lui se cuvine făcută nu doar pentru ceea ce a realizat la primărie în 2010, în ciuda scepticismului inițial aproape general, dar și pentru că în ultima parte a anului care a trecut a înțeles că în politică nu e important doar ceea ce faci, ci ma ales… ceea ce comunici. În plus, Dorin Chirtoacă este politicianul – printre puținii – care poate ilustra/îmbina foarte bine ambele categorii politice sugerate aici.

5. Ultimul nominalizat nu este un politician „de partid”, ci un personaj care ilustrează la vârf politica statului R. Moldova. Este vorba despre ambasadorul R. Moldova la București, Iurie Reniță, a cărui prestație în ochii presei, a politicienilor, a cetățenilor din România a fost excelentă, la fel ca și impresia lăsată diplomaților acreditați la București. Numirea lui în România a fost un gest care indică o direcție de evoluție bilaterală așteptată de mult.

PERSONALITĂŢI PUBLICE (mass-media, cultură etc.)

1. Locul întâi la categoria personalități publice aș nominaliza oficialii europeni. Ei sunt cei care, parcă dorind să recupereze lentoarea și scepticismul de care au dat dovadă în 2009, după evenimentele din aprilie, s-au mobilizat exemplar și au descins în grup, pe perechi sau individual la Chișinău dând semnale politice mai mult decât evidente. Că aceste semnale au avut uneori ca efect pervers și mobilizarea electoratului care nu accepta acest proiect, este altă discuție. Dar ce au făcut aceștia rămâne unic în analele prestației politice a oficialilor de la Bruxelles.

2. Al doilea nominalizat, tot colectiv, este Comisia Prezidenţială pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Totalitar Comunist din R. Moldova.

Mai bine mai târziu decât niciodată. Este important să sesizăm că, dincolo de raportul emis, meritul ei constă în faptul că există. Este puțin probabil că, într-o altă conjunctură, această Comisiei ar fi fost posibilă. Sau că va mai fi posibilă.

3. Al treilea nominalizat este echipa care a realizat filmul „Golgota Basarabiei”. Filmul a fost realizat la Studioul „Moldova-film”, scenarişti: Victor Vasilache şi Ion Chistruga, regia: Ion Chistruga şi Alina Ciutac. Apariția filmului este un eveniment, chiar dacă, din rațiuni politice, politicianiste sau de ordin personal, întâmpinarea lui în spațiul public nu a fost cea meritată.

4 și 5. Ultimele două nominalizări sunt jurnaliștii și liderii de opinie Constantin Tănase și Val Butnaru. Primul, pentru efortul sistematic și cotidian – în sensul stric al cuvântului – pe care îl face pentru a nu lăsa fără comentarii temele mari și stringente ale societății din RM. Poţi să fii de acord cu Constantin Tănase, poţi să nu fii de acord cu Constantin Tănase, dar trebuie să recunoşti că un asemenea travaliu jurnalistic fac foarte puţini jurnalişti din RM şi că el trebuie evidenţiat. Cel de-al doilea, pentru prestația sa civică și culturală care a marcat decisiv și consistent evoluțiile culturale și politice din anul 2010. Nu le trec în revistă pentru că a fost beneficiarul unor premii anul acesta care le-au evidenţiat deja.

OAMENI DE AFACERI

1. Din păcate, 2010 nu a fost anul marilor investiții în RM sau al marilor reforme. A fost mai debragă anul marilor donații. De aceea, prima nominalizare merge către UE, pentru efortul constant de a sprijini, nu doar politici, dar și financiar, R. Moldova.

2. În același spirit, a doua nominalizare este Fondul Monetar Internațional, pentru răbdarea de a oferi bani și disponibilitatea de a aștepta perioada post-electorală. Dar așteptarea, cred eu, a ajuns la capăt, iar RM trebuie să înceapă reformele. Și nu va fi ușor.

3. Publika TV și Jurnal TV sunt investițiile care au marcat cel mai consistent spațiul public și politic din R. Moldova în 2010.

4. Aș remarca aici atenția tot mai accentuată a internaționalelor localizate în România pentru R. Moldova. Una dintre ele este firma Coca Cola, care așteaptă, la porțile Europei, o situație politică stabilă pentru a face pasul consistent înspre R. Moldova.

5. Nu în ultimul rând, aș remarca schimbarea spectaculoasă de managment și de prestație a Băncii Comerciale Române, filiala R. Moldova, care a reușit să se trasforme, dintr-un actor financiar tern și fără nerv, într-un actor dinamic și extrem de activ pe piața financiară de aici.