
Biserica Sfantul Gheorghe Ziua Nationala
Marea Unire şi Ziua Naţională a României
în Canada
“Stema României datând din 1921 atestă în limbaj propriu ştiinţei blazonul, drumul poporului român spre împlinirea dezideratului său naþional. Compoziţia înfăţişeazăo acvilă cruciatã purtând însemnele puterii şi având pe piept un ecuson sfertuit cu insiţiune, încărcat cu simboluri heraldice de veche tradiþie: acvila cruciată însoţită de soare şi lună (Ţara Românească); capul de bour cu stea între coarne, flancat de roză şi semilună (Moldova); un leu trecând pe un pod peste valuri naturale (Banatul); acvila ieşindă, însoþită de soare, semilună şi şapte cetăţi (Transilvania); doi delfini afrontaţi (desemnând regiunea maritimă a ţării).”
În fiecare an românii din România Mare, acei din jurul României (Bucovina, România Mică (Basarabia), din Sârbia şi Muntenegru, din Caucaz şi Siberia, cât şi acei aflaţi peste oceane (America, Oceania ş.a) sărbătoresc Ziua Naţională a României la 1 decembrie. La această dată, cu 92 de ani în urmă s-a înfăptuit Marea Unire a poporului român.
Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai frumoasă a istoriei româneşti. Ea constă în desăvârşirea unităţii naþionale a poporului roman şi este o faptă istorică a întregii naţiuni române, realizată de marea dorinţă izvorâtă din străfundurile veacurilor spre unitatea neamului…
La temelia României Mari a stat actul de voinţă al naţiunii române pentru constituirea unui
stat national. Aceasta a fost o necesitate istorică, având la bază conştiinţa naţională, că naţiunea trebuie să trăiască într-un singur stat – Statul Naţional Român
Şi în Canada această mare sărbătoare este aşteptată cu mare bucurie de către românii aflaţi ăn această frumoasă, bogată şi prosperă ţară.
Scriitorul Ovidiu Creangă şi poetul Iacob Cazacu-Istrati –Consulatul General al României din Toronto, 1 decembrie 2010
De Canada mă leagă în primul rând copiii mei, originari din RM (România Mică), astăzi şi cetăţeni canadieni, iar în rândul al doilea am o mulţime de prieteni şi cunoscuţi, ca scriitorul Alexandru Tomescu (Toronto) şi poetul Dumitru Ichim (Kitchener), editorul Dumitru Puiu Popescu, parohul bisericii “Sf.Gheorghe” preotul Ioan Bunea, scriitorul Corneliu Florea din Wunipeg , inginerul Cozmin Ardelean şi cel mai apropiat, prieten şi bunel al tuturor românilor scriitorul de 90 de ani, Ovidiu Creangă, dar şi mulţi, mulţi alţii…
Anul acesta am avut marea onoare de a participa la recepţia închinat Zilei Naţionale a României care a avut loc la Consulatul General al României în Toronto, unde au fost invitate multe personalităţi, oameni de ştiinţă şi cultură ai neamului…primind o mare satisfacţie spirituală, cântând alături de fraţi, imnul României şi al Canadei, ascultând cu mândrie cuvintele calde, pline de un nespus elan patriotic de felicitare a Consulului General dr. Valentin Naumescu şi altor invitaţi.
Despre derularea programului evenimentelor culturale şi de diplomaţie publică prilejuite de Ziua Naţională a României ne povesteşte Consulul General Adjunct al României din Toronto dr. Doru Liciu, pe care îl cunosc de la şedinţa cenaclului “Nicăpetre” din primavara trecută: “În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie a.c. în Toronto s-a derulat programul evenimentelor culturale şi de diplomaţie publică prilejuite de Ziua Naţională a României. Astfel, proiecţia filmului “Restul e tăcere” (regizor Nae Caranfil) la cinematograful “The Royal” (luni, 29 noiembrie, ora 18.00), în cadrul Festivalului de Film al Uniunii Europene, ediţia a VI-a, s-a încheiat în aplauzele celor aproximativ 200 de spectatori prezenţi. Faptul este cu atât mai îmbucurător cu cât aplauzele vin din partea unui public cinefil avizat, în cadrul căruia originarii din România nu au fost însă mai mulţi de 15 – 20%. Filmul românesc a primit 120 de voturi din partea publicului.
Majoritatea evenimentelor s-au concentrat însă, aşa cum era firesc, miercuri, 1 decembrie. În cursul dimineţii, în sesiunea plenară a Parlamentului de la Toronto, a fost menţionată Ziua Naţională a României, fiind prezentaţi plenului Consulul General şi delegaţia română care l-a însoţit, din care au făcut parte, printre alţi reprezentanţi ai comunităţii, actorii Maia Morgentern şi Tudor Aron Istodor, aflaţi la Torono pentru spectacolul din aceeaşi seară.
Cuvănt de felicitare .Consul General al României la Toronto dr. Valentin Naumescu; în dreapta Consul General Adjunct dr. Doru Liciu
La ora 12.00 a avut loc ceremonia de ridicare a drapelului României în faţa Parlamentului, în cadrul căreia au luat cuvântul parlamentarul Tony Ruprecht, consulul general al României la Toronto, dr. Valentin Naumescu si domnul Rareş Păteanu, senior executive în cadrul gigantului Rogers Comunications şi profesor la York University, din partea comunităţii româneşti.
Între orele 17.30 – 19.30 la The National Club, înfiinţat în 1874, una dintre cele mai exclusiviste locaţii din downtown Toronto s-a desfăşurat recepţia oficială penru marcarea Zilei Naţionale a României. Au participat consuli generali, consuli sau consuli onorifici ai statelor europene şi non-europene, reprezentanţi ai autorităţilor legilative şi executive canadiene, ai comunităţii academice şi, evident, ai comunităţii româneşti. Au adresat mesaje Consulul General al României la Toronto, dr. Valentin Naumescu, ministrul serviciilor şi al protecţiei consumatorilor John Gerretsen din partea cabinetului de la Toronto şi parlamentarul Tony Ruprecht, reprezentant al majorităţii liberale din Adunarea Legislativă. Recepţia a fost extrem de bine apreciată de toţi cei aproximativ 150 de participanţi.
De la ora 20, la sala Kobayashi a Centrului Cultural Japonez, în faţa unui public entuziast şi cu “casa închisă” s-a jucat piesa “Tango final” de Mario Diament, cu Maia Morgenstern şi Tudor Aron Istodor în distribuţie. Spectacolul a continuat cu succes seria evenimentelor teatrale itinerante în Canada, iniţiată în 2009 de Asociaţia “Rocade” din Montreal (doamna Simona Hodoş) şi partenerul din Toronto, Acasă Media (director Florin Pîrjol). Aproximativ 300 de spectatori, atingând capacitatea maximă a sălii, au vizionat o reprezentaţie de excepţie, încheind o Zi Naţională foarte consistentă şi foarte apreciată”.
Menţionez, că manifestări închinate sărbătorii au avut loc şi în cadrul parohiilor bisericeşti. Despre evenimentul petrecut la biserica “Sf.Gheorghe” ne povesteşte Sandu Bălţescu (revista www.alternativaonline.ca)
Sărbatorirea “Zilei Naţionale” a României la Biserica ‘Sfântul Gheorghe’, din Toronto
- 5 decembrie 2010 –
Comunitatea românească care aparţine celei mai vechi Biserici Ortodoxe din Toronto, sărbătoreşte an de an Ziua de 1 Decembrie, aniversarea „Marei Uniri”.
Anul acesta evenimentul a avut loc duminică 5 decembrie, după Sfânta Liturghie, în sala de festivităţi „Dacia”. A doua zi, de „Sfântul Nicolae” a picat prima zăpadă peste metropola toronteză.
Cristian Zambrii a prezentat evenimentele premergătoare “Marei Uniri” din 1 Decembrie 1918
În deschiderea festivă, Cristian Zamrii a trecut în revistă, cu imagini, evenimentele importante care au precedat şi indirect au pregătit marele eveniment de la Alba Iulia.
Alexandru Tomescu şi invitatul de onoare Iacob Cazacu-Istrati din Basarabia.
În continuare profesorul de istorie Iacob Cazacu-Istrati din Basarabia, preşedintele „Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova” – Filiala Canada a vorbit despre importanţa Actului Unirii cu referirii în special la Basarabia (Republica Moldova). A recitat poezia „Rădăcini”.
Alexandru Tomescu a destăinuit cum a aflat prima dată ca elev in cursul primar de Marea Unire şi de Iuliu Maniu. A dedicat evenimentului poezia „UNIREA CEA MARE”
În această zi de iarnă, primiţi cele mai frumoase felicitări, cele mai frumoase flori ale Speranţei de Ziua Naţională a României şi aniversării a 92-a Marii Uniri!
Credinţă! Speranţă! Victorie!
RADACINI
Îmi bate inima,
răsună Codrul,
Îmi cântă lacrima
şi-n piept onorul,
Îmi spune luna,
îmi strigă Dorul,
Că Ţara-i una,
…Şi Tricolorul!..
Apleacă-te
spre rădăcină,
Înalţă-te
tot spre lumină,
Plin de noroc
să-ţi fie zborul,
Slăvind originea
Şi tricolorul!…
Lăstarele
azi înflorite,
Sunt doinele
din moşi doinite.
În limba mamei,
şi sfatul tatei,
Prin foc trecute
şi vânturate…
Apleacă-te
spre rădăcină,
Înalţă-te
tot spre lumină,
Plin de noroc
să-ţi fie zborul,
Slăvind originea
şi- n vieci izvorul…
În vânt tricolorul
Unire bate,
Ca tot românul
să fie-un frate,
Onoarea lui:
e demnitatea,
E limba mamei
şi Libertatea!…
Apleacă-te
spre rădăcină,
Înalţă-te
tot spre lumină,
Uşor şi lin
să-ţi fie zborul,
Slăvind originea
şi tricolorul.
Iacob Cazacu-Istrati
Toronto, 2010
UNIREA CEA MARE
O ţară aveam, un neam, şi un grai
Pe mândre ţinuturi de râuri brăzdate
Cu ape-n cascade, popasuri de plai
Cu munţi milenari şi vârfuri crestate.
Ne-au fost drept redute, ne-au ţinut şi hotarul
În timpuri străvechi amintite-n hrisoave
Ne temeam de veicini şi luptam cu barbarul
Ne râvneau bogaţia, străine noroade.
Am rămas zi şi noapte de veche pe piscuri
Ne ţineau si mai trezi rugăciunea din zori
Cu viaţa vânată de marile riscuri
Şi bolta cerească brăzdată de nori.
Reuşit-a Viteazul Mihai să unească
La Apulum între ceasul dintâi şi amurg
Toata suflarea creştin-românească…
Azi, la Lăcaşul din Dealu, pelerinii-l deplâng.
Dar elanul unirii peste noapte creştea
Făcură din Milcov punct de adunare
În Moldova Maria Sa Cuza domnea
Şi-n Valahia, surora cea mare.
De la domn pământean, s-a ales prinţ străin
Ne-am numit România, cu rang de regat
Dar aveam trei ţinuturi sub obidă şi chin
De la Prut pân-la Nistru şi Ardealu-ocupat.
În noapte de august s-au trecut şi Carpaţii
Prin vama străină, ca într-un iureş
Să strângă pe toţi în târguri ca fraţii
Pe cei de la Nistru cu cei de pe Mureş.
Dar lupta a fost sângeroasă şi grea
S-a piedut pentr-un timp bătălia;
La Mărăşeşti şi Oituz văzduhul gemea,
Trupuri rănite umpluse câmpia…
La ceasul din urmă, visu’ împlinit
În Bucureştiul salvat, al regăsirii
Mulţimea cu regele-n frunte au primit
Solia din Alba cu Actul Unirii.
Unirea cea Mare venită-ntr-o toamnă târzie
Cu steaguri şi cânturi, cu flori pe morminte
O răsplată din ceruri, un moment de mândrie
Pentru noi, o nestinsă aducere-aminte.
Alexandru Tomescu
Prea Cucernicul Părinte Paroh Ioan Bunea
Prea Cucernicul Părinte Paroh Ioan Bunea in cuvântarea sa a menţionat rolul pe care l-a avut biserica în măreţul Act al Unirii şi cum se regăşeşte astăzi în sufetul creştinilor paginile de eroică istorie a neamului românesc.
In incheiere, grupul coral, împreună cu întreaga sală au intonat Imnurile de Stat ale României şi Canadei, urmate de cântece patriotice.
Cine a spus, că basarabenilor din RM (România Mică), aflaţi după hotare nu pot depune actele de recunoaştere a cetăţeniei României Mari, să nu-l credeţi.
Astăzi, înainte de a trimite acest material am trecut ocazional pe la Consulatul General al României din Toronto. Acolo mă aştepta o surpriză – într-o atmosferă solemnă depuneau jurământul faţă de Patria-mamă România mai mulţi români basarabeni: Vlad Stratu din Cărpineni, Hânceşti, Oleg Bagrin din Băneştii-veci, Teleneşti, Lilia Cosor din Chişinău ş.a., La toţi li s-a împlinit visul mult dorit şi multaşteptat- recunoaşterea cetăţeniei, devenind cetăţeni ai Statului Român cu drepturi depline.
După felicitarea din partea corpului diplomatic şi înmânarea actelor necesare,folosindu-mă de moment i-am felicitat şi eu, subsemnatul, ca reprezentant al FDRM cu acest eveniment de neuitat din viaţă. Printre altele am spus: “…sunteţi mândri, că aţi devenit cetăţeni ai Statului România Mare, şi sunt nespus de bucuros, că nu v-aţi îndoit nicio clipă de identitatea naţională şi că ve-ţi susţine pe toate căile şi prin toate mijloacele pe compatrioţii noştri rămaşi în RM (România Mică). Puteţi face lucrul acesta devenind membri ai FDRM, Filiala Canada…” Credeţi,că a fost cineva împotrivă? Doar un tânăr a spus, că e de altă etnie, dar, că rădăcinile lui şi ale buneilor sunt legate de România, aşa, că “eu sunt cetăţean roman şi-mi iubesc Patria română”- a spus dânsul…
Să dea Domnul cât mai multe evenimente de acest fel…ca toţi românii basarabeni să fie recunoscuţi cetăţeni ai României Mari, căci aşa va dispare şi problema “moldovenismului primitiv şi a republicilor fantome din România Mică devenind un popor al unui Stat- ROMÂNIA.
Din Toronto Iacob Cazacu-Istrati
