Prin septembrie îmi făcusem eu planuri să mă duc în vizită pe la colegii mei de liceu. Eram oarecum îngrijorat despre cum o să se încadreze această plimbare în activitatea mea de „student” 
. Dorinţa mea de a vedea ce se întîmplă şi în altă parte a lumii, însă, evident, a prevalat. Aşa că, mă trezisem cu bilete dus-întors pînă la Milano, şi de acolo dus-întors pînă la Bremen, adică 4 zboruri în 4 zile. ( De vreo 3 nopţi tot visez că sunt prin aeroport, că mi se verifică bagajele 
)
În cîteva cuvinte:
1. Milano – oraş pe cît de frumos, pe atît de pestriţ. nu atît din punctul de vedere al arhitecturii, dar mai mult din cel al oamenilor: chinezi, africani, egipteni şi tot soiul de europeni.
2. Bremen – oraş mult mai liniştit şi curat. nu prea am apucat să văd multe dar ce-am văzut mi-a plăcut tare
E clar că nu am scăpat de peripeţii, însă, cît de straniu n-ar fi m-am descurcat destul de bine. ( viu şi întreg am ajuns înapoi )
Nişte fotografii mai tîrziu.
