Stau în gară. Aştept. Trenul meu a plecat demult, Iarăşi l-am pierdut. O să-l pierd şi mâine. El m-ar fi dus departe, Acolo unde răsare cel dintâi soare. Unde oamenii sunt mai trişti, Mereu ocupaţi de a-şi ascunde nefericirea. Gara … Continue reading →