15 octombrie 2010, ora 9. Desi aceasta zi a fost declarata zi de odihna pentru studentii si profesorii USM, totusi, citiva studenti specializati in jurnalism cultural, in frunte cu profesoarele Antonina Sirbu si Mariana Toaca, am pornit in pelerinaj la "manastirile sub forma de Cruce" din raionul Calarasi. Ne intelesesem ca la ora 9 sa fim toti prezenti in fata universitatii, dar cum pentru unii punctulitatea e o "calitate" cu care nu se prea impaca, am fost nevoiti sa asteptam mai bine de  jumatate de ora unul dintre membrii echipei de pelerini. 16 persoane bine dispuse, cu ochii sticlind de fericirea unei dimineati insorite, cu sufletul impacat si inarmati cu multa rabdare, am poposit la poarta Manastirii Raciula. Mirosul intepator de balega de cal ne-a facut sa ne aducem aminte ca ne aflam intr-un sat cu oameni gospodari, harnici si binecuvintati de Dumnezeu. Poarta manastirii era deschisa, ne astepta pe noi, fii rataciti, sa ne intoarcem cu fata spre Dumnezeu si sa ii pasim pragul. Maicutele erau la culesul poamei, asa ca am fost nevoiti sa steptam citeva minute pina cind cineva a venit sa ne descuie usa bisericii. Intre timp, indrumati de doamna Antonina, am admirat frumusetea locului si am facut poze. Intrind in biserica am observat, cu regret, ca desi e o manastire de maici, curatenia lasa de dorit... Acolo am primit fiecare cite un dar din partea manastirii - cartea "Marketing pentru genocid". 
Urmatorul popas l-am facut la Centrul de Artizanat "Casa Parinteasca" din satul Palanca, un muzeu deschis la 13 septembrie 2000, administrat de Tatiana Popa - o doamna deosebita, care ne astepta cu mere, nuci si turta dulce. E greu de descris ceea ce am vazut acolo, de aceea in scurt timp voi posta si pozele care vor descrie cel mai bine atmosfera locului. 
Au urmat manastirile Hirjauca, Hirbovat, Frumoasa. Frumoase locuri, doar ca, cu regret, in majoritatea manastirilor Republicii Moldova lipseste duhul dumnezeiesc care ar trebui sa fie prezent, si-a facut loc duhul lumesc, iar cei care vin sa le viziteze, observa imediat lucrul acesta... Chiar am auzit cum unele colege de-ale mele se intrebau :"De ce manastirile nu sunt lasate asa cum au fost ele initial, de ce atunci cind se fac renovarile este sters trecutul?" Iar un student la pictura - Andrei, care era cu noi, a ramas foarte indignat de faptul ca icoanele vechi care s-au pastrat pina in prezent, stau in colturi impaienjenite, uitate... 
M-am intors la Chisinau cu bucuria ca am reusit sa mai vizitez inca citeva locuri frumoase din MAREA NOASTRA MOLDOVA, care este atit de mica...
Da! La Frumoasa am reintilnit-o pe Maica Stareta Benedicta Mura, care mi-a fost profesoara la Seminarul Teologic si de la care am deprins dragostea pentru muzica psaltica. A ramas la fel de blajina, cu chipul blind si cu frumusetea inmarmurita pe el...