nu pot trece asta cu vederea. pentru că este ceva ce trăieşte lîngă/cu/în noi.
posturile TV, radio , site-uri media.. îşi croiesc calea spre top prin breakingnews, ştiri care mai de care,imagini şocante.. şi contează să fii primu în a aduce ştirea.
Pentru a fi în top se urmăresc destine, se scot la iveală tot felu de detalii intime despre oameni publici, se fac publice cele mai sincere notiţe din jurnale personale, se mediatizează pe larg scandaluri, se răscolesc taine şi se încalcă adesea normele morale. Totu de dragul ştirii...
Astfel ea - ştirea (nu contează bună, rea) - devine marfă. Şi marfa tre s-arate bine ca să fie "cumpărată".. ce contează pentru "vînzător" durerea tovarului??? tovaru nu are suflet.. maza faka el are o destinaţie - să aducă profit! dar din spatele etiketelor care se prind de ştire, miezul nu se mai vede...
Mai straniu este că oamenilor le place să vadă toate acestea.
Ei privesc cu sufletu la gură emisiuni de 3 kapişi cu tot felu de "teste de fidelitate", "consilier de urgenţă", sau alte aberaţii regizate prin subsoluri...
Oamenilor le place să vadă imagini şocante - da numai să nu îi privească pe ei în mod direct
le place să afle ce lenjerie poartă vedetele, cum şi cu cine fac sex politicienii, le place să urmărească evoluţia unui scandal şi obligatoriu să se dea cu părerea cînd nu sunt întrebaţi.
Le place să ştie şi să răspîndească detalii despre d-na X care se prostituează
sau că d-nul Y este alcoolic, sau că unu Z are copii narcomani...
şi, sper k doar îmi pare, k ei se bucură de toate acestea. De parcă le-ar face viaţa mai uşoară sau mai frumoasă...
Trist, că instinctele fac oamenii să se transforme în vînători de breakingnews
disclaimer: evident că există ştiri printre ştiri şi emisiuni printre emisiuni ;)
sursa imagine
