Politic

În Adevărul găsim articolul ”Transnistria: Rusia îşi apără „rezervaţia sovietică“”. Ziarul bucureștean scrie despre cum aniversază autorităţile de la Tiraspol în stil sovietic, 20 de ani de când şi-au autoproclamat independenţa. Manifestările pompoase sunt menite să convingă populaţia cât e de bine să trăieşti în afara Republicii Moldova, notează Adevărul, și asta chiar dacă paşaportul transnistrean e valabil numai în interiorul republicii.

Ziarul Puterea notează și el : ”Miliţia transnistreană, percheziţie la o şcoală cu predare în limba română” Astfel, aflăm că trupe ale miliţiei transnistrene au descins pe 1 septembrie, dimineaţa, în Liceul „Mihai Eminescu“ cu predare în limba română din localitatea Corjova, Republica Moldova, sub pretextul unei ameninţări cu bombă. Totodată, liderul separatist din regiunea transnistreană, Igor Smirnov, a declarat că pentru Transnistria este suficientă recunoaşterea din partea Rusiei, Ucrainei şi Belarusului, iar revenirea în componenţa Republicii Moldova este imposibilă.

Republica Moldova va avea şase secţii de votare pe teritoriul României pentru referendumul constituţional care va avea loc pe 5 septembrie, aflăm din România Liberă.Potrivit şefului misiunii diplomatice din Republica Moldova la Bucureşti, Alecu Reniță, vor fi deschise două secţii la Bucureşti şi câte una la Iaşi, Galaţi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

În Evenimentul Zilei găsim un amplu interviu acordat de către Preşedintele Moldovei Mihai Ghimpu cu titlul ”Duşmanul nostru politic este comunismul”. Președintele îndeamnă coaliţia proeuropeană la unitate înaintea referendumului de duminică. Pe fondul disensiunilor din coaliţia de la Chişinău, Ghimpu le atrage atenţia partenerilor de guvernare că trebuie să îşi canalizeze energia împotriva duşmanului comun: comunismul. El explică, de asemenea, că referendumul – care vizează doar procedura de alegere a preşedintelui ţării, nu şi atribuţiile sale – este doar un prim pas spre o reformă constituţională profundă. Referindu-se la Transnistria, oficialul spune că este o “colibă a lui Lenin, în care miroase a comunism”, făcând referire la ceremoniile prin care teritoriul separatist a sărbătorit 20 de ani de existenţă.

În Jurnalul Național Vitalie Călugareanu scrie de la Chișinău că începând din 2011, românii de pe cele două maluri ale Prutului vor sărbători împreună Ziua Limbii Române pe 31 august, dată la care, în 1989, Republica Moldova a trecut la grafia latină şi a proclamat limba română ca limbă de stat.

”Basarabia, în pragul războiului civil” este un alt titlu pe care îl regăsim în paginile Jurnalului Național din această săptămână si care este semnat de Florin Mihai. Autorul ne vorbește despre cum s-a ajuns la constituirea așa-zisei Republici Moldovenești Nistrene.
”Tensiunile dintre România şi Rusia, generate de poziţia faţă de R. Moldova?”, se întreabă România Liberă. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus miercuri diplomaţilor români că nu exclude posibilitatea ca tensiunile din ultima perioadă în relaţiile cu Rusia să fie legate şi de poziţia României cu privire la Republica Moldova, subliniind că România “nu face nimic subversiv”.  Potrivit presei de peste Prut, președintele a arătat că acesta nu este un motiv pentru care Federaţia Rusă ar trebui să considere România o ţară-inamic, aşa cum motive care să justifice o eventuală ostilitate a Moscovei faţă de Bucureşti nu pot fi nici bazele militare româneşti care găzduiesc militari americani pentru antrenamente sau amplasarea de elemente ale sistemului.

Cultural

”Parteneriat cultural între corurile „Pastorala” din Focşani şi „Semănătorii”, din Republica Moldova”, este titlul unui alt articol din Adevărul. Proiectul intercultural îşi propune să apropie cele două formaţii prin promovarea artei corale şi valorile tradiţionale româneşti de la est şi vest de Prut. Membrii coralei „Semănătorii”, din localitatea Bieşti – Orhei au participat în această săptămână la Focşani, la semnarea protocolului de colaborare dintre cele două instituţii culturale, protocol care îşi propune „promovarea diversităţii conţinutului şi expresiei artistice a muzicii corale româneşti.

”Tinerii focşăneni şi cei din Republica Moldova, în schimb de experienţă la Centrul de Agrement Tulnici”, mai notează Adevărul de la București. În cadrul proiectului, organizat de către Direcţia Judeţeană de Tineret, tinerii au avut ocazia să viziteze mai multe zone din Vrancea, monumentele istorice de la Soveja, Mărăşti, Mărăşeşti, Staţia Seismică Vrâncioaia, dar si muzeele din Focşani. De asemenea, cei 20 de tineri focşăneni şi 30 moldoveni au organizat o serie de activităţi cultural- artistice. “Proiectul a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea creativităţii şi abilităţilor participanţilor, dovedindu-se a fi un instrument important de promovare a învăţării non-formale şi informale în rândul tinerilor”, spune Adrian Baciu, şeful Direcţiei de Tineret Vrancea.

România Liberă scrie că  ediţia a treia a Festivalului Filmului Românesc la Chişinău începe luni și va avea loc în perioada 6-12 septembrie. Festivalul aduce cinefililor din Republica Moldova 11 filme româneşti, majoritatea în premieră, cu un palmares internaţional impresionant, informează Institutul Cultural Român. Festivalul, organizat de ICR în parteneriat cu Centrul Cultural Gaudeamus şi cu sprijinul Ambasadei României la Chişinău, cuprinde proiecţiile a 6 lungmetraje şi 5 scurtmetraje româneşti, care vor rula timp de 7 zile, la Cinematograful Gaudeamus. Intrarea la proiecţii este liberă, în limita locurilor disponibile.

Poetul Adrian Păunescu a primit luni titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (AŞM), în cadrul unei adunări generale a membrilor Academiei, consacrate sărbătorii ”Limba Noastră cea Română aflăm din România Liberă. Titlul i-a fost acordat ”campionului olimpic al culturii româneşti”, după cum l-a caracterizat preşedintele AŞM Gheorghe Duca, ”pentru activitatea prodigioasă în vederea promovării consecvente a valorilor culturii, istoriei şi tradiţiilor naţionale autentice, a adevărului ştiinţific privind limba şi literatura română în Republica Moldova”. Adrian Păunescu şi-a exprimat mândria pentru obţinerea acestui titlu şi a susţinut un discurs despre importanţa limbii române pentru neamul românesc.