Haos · Blogosfera

Un haos total, gînduri răvăşite şi nimic mai mult… la un moment dat am găsit liniştea strivită de simboluri triste. De două zile rătăcesc într-un labirint prea încurcat, ce mă sperie e faptul că, nu ştiu dacă ceea ce caut e o ieşire… Am deghizat conştient un “ceva” în acele simboluri triste, un “ceva”care a dezlănţuit prea multe emoţii neascultătoare, şi nu vreau să fiu tristă acum… Plutesc într-o abstarcţie de adevăruri, plutesc în haosul nearticulat din emoţii, şi uit că nu pot înnota … şi din nou aceleaşi puncte de suspensie ce opresc cuvintele. Alerg în căutarea cuvintelor potrivite iar luna îmi veghează zbuciumul.Totul e relativ, o ştiu dar acum nu vreau să înţeleg regulile nescrise, e un protest rebel. O insomnie de emoţii mă cuprinde dulce. E miezul nopţii, mă las cuprinsă de nostalgia uitată în stele, le las un autograf neaprobat de raţiune, o lacrimă tulburată de inseguritatea mea. Dincolo de cuvinte rămîne o senzaţie ciudată, o stare dezchilibrată, nimic mai mult. Poate nu vei înţelege nimic, nu contează… doar scriu, căutînd printre rînduri un sens, un răspuns. O noapte lipsită de vise, de linişte… o noapte în care am ţesut gînduri, am definit emoţii…