Clivajul Ultras/Hools. Harta EuropeiAm pornit realizarea hărţii (anexa 1) de la analizarea ligilor superioare de fotbal din fiecare stat european. Astfel, din cadrul galeriei fiecărei echipe de fotbal am ales două criterii pentru a analiza apartenenţa la subcultura “Hooligans” sau fenomenul “Ultras”:a. autopercepţia grupurilor (denumire);b. modul de manifestare. UltrasHooligans a. autopercepţieTifosi, ultras, suprasHools, Firms, Casuals, Vikings b. mod de manifestare- Coregrafii, spectacole pirotehnice, steaguri de gard, mesaje, fulare în culorile clubului:- violenţă simbolicăFair-fight-uri, Union Jack-ul, Steagul St. George, subcultura “Casual”:- violenţă fizică Formula pe care am aplicat-o la calcularea gradului de apartenenţă la subcultura “ultras” este:(a + b) : 2,(unde valoarea maximă a lui „a” şi „b” poate fi 10).Pentru realizarea hărţii am utilizat scalarea multidimensională, care prevede: „reducerea datelor prin care pot fi identificate principalele dimensiuni latente ale reprezentării unei mulţimi de obiecte, obţinută ca rezultat al evaluării obiectelor de către cercetător”[1]. În cazul acestei lucrări am obţinut o „hartă perceptuală” pentru fiecare stat în parte, hartă care este reprezentarea „poziţionării relative a obiectelor în funcţie de cele două dimensiuni: „ultras” sau „hooligans”. În cazul Europei, existând doar două moduri de manifestare a suporterilor, am aplicat principiul dialectic, astfel procentajul rămas neacoperit revenind celeilalte subculturi - „Hooligans” în majoritatea cazurilor aceastea coexistând, dar în raporturi diferite.Aşa cum este specific scalării multidimensionale, am realizat o scală cu 10 niveluri, unde:1- Hooligans……………………………………………………………………10 Ultras1. „Hooligans” - 100%2. Existenţa doar nominală a grupurilor „Ultras”3. Prezenţa episodică şi nesemnificativă a grupurilor „Ultras”4. Prezenţa ambelor curente cu dominaţie „Hool’s”5. Prezenţa în mod egal a ambelor subculturi6. Scenă „Ultras” cu importante influenţe „Hool’s”7. Existenţa unei uşoare influenţe „Hooligans”8. „Ultras” dominant cu câteva grupuri de inspiraţie „Hools”9. „Ultras” cu 1-2 grupuri nesemnificative Hools/Casuals10. „Ultras„ - 100%, fără influenţe exterioareDin punct de vedere grafic am realizat harta în Adobe Photoshop CS3, folosind o hartă vectorială a Europei. Următorul pas a fost realizarea unui gradient format din 10 nuanţe, fiecărei nuanţe corespunzându-i un nivel pe scala multidimensională de mai sus. Astfel, verdele reprezintă nivelul 1 pe scală, kakiul - 5, iar roşul - 10.În Anexa nr. 2 am inclus desfăşurarea detaliată a rezultatelor per-stat ale hărţii.În urma realizării hărţii am făcut următoarele constatări:Fenomenul “Ultras” se plasează în spaţiul geografic latin, mai exact, în frontierele fostului Imperiu Roman (Italia, Spania, România etc.), în timp ce subcultura “hooligans” este specifică cu precădere spaţiului anglo-saxon.- Existenţa unui clivaj puternic între nordul şi sudul Europei la nivelul autopercepţiei grupurilor de suporteri.- Nu doar apartenenţa naţională şi nici cea la un anumit cadru competiţional (ligă, divizie) creează specificul grupurilor de suporteri, ci şi apartenenţa culturală regională (vezi decalajul nord/sud în cazul Germaniei, Franţei).- Fenomenul “Ultras” se plasează în spaţiul geografic latin, mai exact în frontierele fostului Imperiu Roman (Italia, Spania, România etc.).- Subcultura “Hooligans” este specifică spaţiului anglo-saxon (Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, peninsula Scandinavă) dar şi marii majorităţi a statelor slave (Polonia, Cehia, Bulgaria, Rusia, Serbia etc.).Calculul scalelor naţionale Statul(a)Autopercepţia grupurilor (denumire)(b)Mod de manifestareMedie Albania999 Armenia888 Austria877,5 Belarus534 Belgia877,5 Bosnia şi Herţegovina888 Bulgaria756 Cehia555 Croaţia888 Danemarca544,5 Finlanda333 Franţa (nord)877,5 Franţa (sud)988,5 Grecia756 Germania (nord)766,5 Germania (sud)999 Marea Britanie111 Olanda423 Ungaria867 Italia1089 Macedonia999 Norvegia222 Polonia444 Portugalia999 România999 Rusia645 Suedia333 Irlanda222 Letonia867 Lituania777 Estonia666 Cipru756 Serbia655,5 Turcia756 Elveţia888 Ucraina756 Republica Moldova867 Islanda333 [1] Culic, Irina - Metode avansate în cercetarea socială, Polirom, 2004Voi posta alte materiale din lucrarea de licenţă a lui Dinu Guţu în curând.sursa: aici
