Vă mai amintiţi de această celebră expresie a tătucului în faţa ziariştilor? Cred că se pliază perfect pe actuala situaţie și pe situația lui Voronin. Aşadar, s-a decis: liderul comunist nu mai are roşu la preşedinţie. Gata cu privilegiile, gata cu mulsul țării, gata cu sporirea milioanelor lui Oleşca. Dar oare e gata definitiv şi cu comunismul din Republica Moldova? Mă îndoiesc. Fiara roșie, chiar dacă este încolţită şi mugeşte, își linge rănile şi încă mai speră să se ridice. Aşadar, una e să fii în oraş şi să asculţi părerile celor din urbe, de obicei, ceva mai informaţi şi mai treziţi la realitate şi cu totul altceva e când mergi în satele Republicii Moldova. Cu totul altceva! În multe localităţi,Voronin este încă pe val. Aceasta e realitatea. Voronin, nu Dodon, nu Greceanăi, nu Munteanu… Să vedem cum va fi utilizat de acum încolo.
Dar dincolo de încrederea de care încă se mai bucură în sondaje, Voronin este în impas. Unu: nu prea are ce face cu această simpatie, a celor care încă îi mai duc dorul. Şi – a doua problemă, una mare: candidatura pe care trebuie să o înainteze PCRM-ul la alegerile din toamnă. Dacă Marian Lupu ar fi rămas la comunişti, ar fi fost un as puternic, dar aşa… V. Voronin a făcut o greşeală radicală când a propus-o pe Zinaida Greceanâi în 2009 la funcţia de preşedinte. Aici a dat-o în bară batea.S-a lăcomit, s-a grăbit şi… a greşit. Iar acum trage ponoasele. Voronin nu şi-a învăţat lecţia. A preferat să ducă PCRM-ul la fund din cauza propriilor orgolii. El nu a putut accepta postura lui Diacov, de exemplu – cea de peşedinte de onoare a Partidului. Nu! Or, acest NU categoric l-a distrus, practic, acum.
Să vedem cât de jos va cădea partidul. Va fi inevitabil. Pronosticul celor care spun că orice candidat comunist la președinție ajunge automat în turul doi sunt, îmi pare, complet nerealiste în actualele condiții.