uneori, ne grăbim aşa tare undeva.. habar nu am unde
şi vrem să facem atîtea lucruri.. habar nu am de ce
şi încă suntem încăpăţinaţi şi pornim repetat acelaşi lucru dacă n-a mers din prima
sau ne dăm drept experţi în toate şi ne băgăm vrem să ajutăm pe cei de care ne pasă, cum putem.. sau deam cum s primeşte
şi vrem să reuşim în toate
să fim super-puper-mega prikolnie
să nu dezamăgim pe nimeni
să facem totu la timp
să nu uităm de zile importante.. tot felu de aniversări
încă, s zamutim aşa cumva k s reuşim la servici, acasă şi peste tot de parcă toate ar fi toate în prim plan..
să luptăm cu nedreptatea
să ştim ce vrem
să obţinem ce ne dorim...
caroce.. deja mi se-nvîrte capu cum numa mă gîndesc
da kîn privesc în jur şi văd cum trăim, atunci mi se creează impresia că tot ce facem e un fel de luptă cu morile de vînt..
Cîţi din voi au curaju să formuleze clar ce îşi doresc şi încă mai mult ! au curajul să obţină asta???
"şi asta ar fi vesel... dacă nu ar fi aşa de trist"
k aşa se obişnuieşte la noi.. "îi bun cum este.. deam şi-ai s faşi"
sursa imagine
