Sunt posesiva,neincrezatoare,nu cred in fraza "Totul va fi bine",neincrederea care o simt fata de orice si oricine uneori ma face straina fata de mine.
Iertarea la fel nu face parte din calitatile care le mai posed,uneori fermitatea de care sunt inzestrata ma face sa-mi impun principiul ca A Ierta e de neconceput,mai ales daca sunt eu vinovata!
Le dau impresia oamenilor celor care au gresit fata de mine ca sunt iertati,dar in fond, pe zi ce trece in suflet creste Dezamagirea,Frustrarea,Ura...
Sincera sa fiu,nu am putut ierta pe nimeni,pe absolut nimeni dintre cei care mi-au facut un rau sau au gresit fata de mine,in schimb pentru a ma simti impacata,le reintorc suferinta care mi-au provocat-o in cel mai crud mod.
Cred ca nici nu sunt capabila sa iert,sunt din oamenii care cred ca iertarea nu e o solutie ,ci un impediment,un moment de slabiciune care le-o oferi lor!
"Iarta pentru a fi iertat",e frumoasa fraza,pare usor sa indeplinesti asa indemn,dar cine cu adevarat stie sa ierte?
Sunte niste prefacuti toti,in fond nimeni nu iarta,doar se ascund sub masca iertarii,pentru ca fiecare stim ca daca am ierta,am fi pierduti....
A ierta e ca si cum i-ai desschide usa inimii tale dusmanului,pentru ca mai apoi sa mai suferi inca o lovitura!
Sunt dura,sunt frivola,dar sunt sincera...
Voi pute-ti fi la fel de sinceri ca si mine?
Pute-ti Ierta cu adevarat?
