Dacă tot aştept… e bine să-mi ţin minte ocupată. Cel puţin pe moment, pînă reuşesc să o stăpînesc.

Sau cel mai bine, este să o aduc într-o stare în care habar nu are ce să facă. Atunci îmi dă pace.

Rar mi se întîmplă aşa ceva, dar… se întîmplă. Se întîmplă cînd îmi răsare vreo întrebare, la care, cu multe eforturi, oricum nu găsesc niciun răspuns. Sau cînd trăiesc nişte experienţe atît de minunate, încît nu reuşeste să le catalogheze în vreun fel.

Astfel de experienţe trăiesc şi cînd ascult anumite piese muzicale.

Nu pot să vă descriu ce simt cînd ascult asta. Nu neg, e foarte posibil ca eu să nu dispun de vocabularul necesar. Însă această melodie, îmi ajunge pînă în străfundurile inimii mele. Îmi conferă o uluitoare stare de intimitate. De parcă e scrisă special pentru mine.

Eu ştiu că există ceva dincolo de aparenţe. Ceva ce aşteaptă să fie descoperit de către noi.

Pornim în explorare?