Mi-am dat seama cît de mediocru sunt în foarte multe privinţe. (da foarte multe!)
Ieri mi-am zis gata. Ajunge. M-am săturat de atîta mediocritate. Decît mediocru – mai bine deloc!
Chiar dacă asta înseamnă să nu mă mai ating de chitară, şi nici mîna pe aparatul de fotografiat să nu pun, şi nici să nu mai gătesc, decît dacă mor de foame, şi nici să nu mai scriu, şi nici fotbal să nu joc şi nici foarte multe altele.
Eram atît de supărat pe mine, încît am putut să gîndesc astfel. Ce prostie!
Dacă noi nu avem speranţa în a deveni mai buni, cine s-o aibă?
Aşa că da. Acum îs mediocru. Mîine poate mai puţin. Peste o lună poate că şi mai puţin..
