continuare…

Descrierea arhitectonică a bisericii.

Mănăstirea se află în partea de răsărit a satului. Intrarea în curte se face prin partea de nord-vest din drumul satului, la dreapta. Cum întri în curtea mănăstirii (în partea de apus) se află clădirea stăreţiei, în partea de miază-noapte – clădirile atelierelor, iar la miază-zi – clădirile personalului şi chiliile. În mijlocul curţii se vede biserica. În partea de miază-zi a bisericii, la intrare, se văd mormintele stareţilor Sofronie Neaga şi Arsenie Dudnic.

Planul general al bisericii este crucea dreaptă, alcătuit dintr-un nartex, naos mai mare şi absida altarului, cu adaosul pridvorului la apus. Biserica, fiind zidită la 1828 şi reînnoită la 1912, face parte din tipul bisericilor construite în epoca decadentă. Corpul bisericii e zidit din piatră cu mortar de var şi nisip, şi se ridică direct din temelie, fără să se vadă urma vreo unui soclu. Grosimea zidurilor – 1.10 m. Decoraţia exterioară a bisericii este simplă. Împrejurul bisericii se văd o serie de panouri în formă dreptunghiulară. Aceste panouri sunt văruite în culoare cenuşie, iar restul ieşiturilor – în culoare albă. Cornişa este formată dintr-un brâu din mai multe muluri, pe care se spijină acoperişul bisericii. În faţă, la intrare, acest brâu este mai lat şi dinţat în partea de jos. Ferestrele şi uşa de intrare sunt lucrate în arc bizantin. Atât la intrare în faţă, cât şi în părţile laterale ale pridvorului se vede sus, în partea superioară, câte un fronton triunghiular, cel de la intrare este mai mare. Deasupra uşii se vede o fereastră mică, rotundă. Această fereastră şi uşă sunt încadrate în partea superioară într-un chenar mural simplu. Deasupra pridvorului se înalţă turla clopotniţei, de formă pătrată, aşezată pe un pendantif mai înalt şi prevăzută cu patru ferestre arcuite în partea superioară. Acelaşi fel de ornamente se văd şi pe turlă. Brâuri şi linii murale, cornişa superioară arcuită în acolade şi alcătuită dintr-un brâu din mai multe linii murale susţine acoperişul turlei de forma piramidală. În partea răsăriteană se mai vede un turnuleţ mic, decorativ, cu acoperişul în formă de ceapă.

Întrarea în biserică se face prin partea de apus, prin uşă de lemn, înaltă de 2.70 m. şi lată de 1.40 m. Primă încăpere o formează pridvorul cu adâncimea de 1.85 m., iar lăţimea de 3.90 m. În dreapta şi stânga pridvorului se află câte-o uşă prin care se pătrunde în câte-o cameră mică, prevăzută cu câte-o fereastră în partea lor laterală. Din camera stângă urcă scările la turnul clopotniţei, unde se adăpostesc şase clopote. Mai toate clopote au inscripţia cu numele fabricii şi a localităţii, iar cele două mari au bazoreliefuri. Din pridvor, prin uşă de aceeaşi formă şi mărime, se pătrunde în nartex, deasupra uşei se vede icoana cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Icoana este pictată de monahul Iosaf din Noul Neamţ, la 1926. Nartexul e mic cu adâncimea de 2.50 m., iar lăţimea de 4 m. şi comunică cu naosul prin deschidere de 2.50 m., fiind arcuită în partea superioară. Bolta are forma fundului de corabie.

Naosul are forma neregulată, în partea de apus pe adâncime de 3.40 m. are o lărgime de 5 m., iar restul adâncimii de 4.50 m. are lărgime de 7 m. Bolta din partea apuseană este la fel ca şi bolta din nartex, pe când cea răsăriteană are forma unei calote sferice, sprijinită pe patru arcuri de boltă. Lumina pătrunde prin două ferestre zăbrelite cu gratii de fier şi cu înălţimea de 2.20 m., iar lăţimea de 1.10 m., aşezate în părţile laterale ale naosului.

Altarul are forma dreptunghiulară, cu adâncimea de 4.65 m. şi lărgimea de 5.20 m., fiind înălţat cu două trepte şi este despărţit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă. În faţă, la răsărit, are o fereastră de aceeaşi formă şi mărime ca cele din naos. În partea de miază-noapte, se vede o nişă cu portiţe înaltă de 1.10 m., iar în partea de miază-zi se află o uşă care dă într-o cameră, pălămăria, lipită de altar, având adâncimea de 2.25 m., iar lăţimea de 3.60 m., prevăzută cu o fereastră în partea de miază-zi şi cu o uşă la apus.

va continua…