
DIN BLOGURILE MOLDOVEI
Un ultim rămas bun… (partea a 3-a)
Nu ştiam ce s-a întîmplat, mi s-a părut mie sau era adevărat… Stăteau acolo, în faţa mea, neclintite, doream să strig, măcar să pot zice ceva, dar nu aveam puteri. Deodată m-am speriat că uitasem cum trebuie să respir, mă zbăteam din ce în ce mai tare să fac un inspir dar nu-mi reuşea. Doream 
