Suntem ceea ce mancam.
Imi pare firesc..
Exceptand americanii din Texas si alti semeni de-ai lor, o axioma general recunoscuta este faptul de a manca pentru a trai si nu invers. Viata noastra pe pamant este impregnata de o misiune, un scop si o serie de obiective bine determinate, de natura mai mult spirituala, dar pentru realizarea carora interferam inevitabil cu lumea materiala. O latura primordiala a acestei interferente este alimentatia.
Nutritia nu trebuie nici intr-un caz sa fie definita ca o modalitate de a ne umple burta pentru a ne satisface astfel o placere trupeasca. Cheia misterului mult mai profund care invaluie aceasta componenta a vietii noastre, este langa noi. Nici macar nu trebuie s-o cautam. Trebuie doar sa deschidem ochii.
Rolul alimentatiei este de a restabili resursele energetice ale organismului nostru, dar si echilibrul sau bioenergetic in acelasi timp. Adica hrana pe care o ingeram noi, trebuie sa fie apta sa aduca corpului nostru o serie de elemente vii, care i-ar completa viata cu viata pe care o contin. In felul acesta, in rezultatul unei astfel de regim alimentar, noi devenim mai vii, mai energici, mai predispusi la fapte bune, mai clarvazatori. Are loc un incredibil fenomen de revitalizare a tuturor proceselor bioenergetice din corp, sporind cu mult longevitatea si calitatea vietii noastre...Un astfel de regim este acel completat de produsele de origine vegetala. Vegetarianismul nu mai este doar un alt stil de nutritie; el constituie un element cheie in determinarea starii sanatatii noastre fizice, psihice, mentale, morale; iar in suma, acestea vor influenta colosal evolutia noastra pe termen lung, in plan personal sau profesional.
De ce totusi aceasta inapetenta pentru carne? Care este rationamentul vegetarienilor atunci cand renunta la ea?
Animalele din jurul nostru sunt dragalase fiinte vii dotate ca si noi cu cele 5 simturi, cu inteligenta si percepere a lumii. Animalele domestice dintotdeauna au fost un prieten fidel si un ajutor de neinlocuit pentru om, din cele mai vechi timpuri. Caii ne-au ajutat sa ne deplasam rapid si sa ne lucram ogoarele. Vacile, oile si caprele ne-au furnizat pretioasele lactate. Oile ne-au mai si imbracat pe de-asupra. Gainile si alte pasari ne-au dat oua, etc. Si daca plus la toate aceste servicii mai si sacrificam bietele animale, ne dispare imediat aura care ne inconjura pana atunci, ne patam de sangele inocent al acestor fiinte.
Ceea ce urmeaza pare insa sa fie si mai tragic.
Ne place sau nu sa recunoastem acest fapt, dar sa le spunem lucrurilor pe nume. Carnea pe care o consumam noi provine din cadavre. Parcursul pe care-l inregistreaza animalul safricicat pana a ajunge pe masa noastra este destul de lung. Fiind insa un aliment mort si fiind supus legitatilor terestre, orice organism neviu este expus imediat activitatii de descompunere a bacteriilor de putrefactie. Vom supune oricum alimentul prelucrarii termice, dar asta nu face decat sa completeze bilantul sau toxic, deoarece imediat ajunsa in intestin, carnea este subiect al unei dezagregari si mai rapide, urmand ca sangele sa absoarba nu doar neinsemnatul aport caloric furnizat de carne, dar si o serie de compusi chimici nocivi, rezultati in urma alterarii acestor produse. Sa retinem, de fiecare data cand consumam carne, ne intoxicam organismul !
Alimentele carnate mai sunt si un incredibil zidar al corpului nostru, furnizandu-ne materiale de constructie gata pregatite - proteinele animale - care participa nemijlocit la o crestere accelerata si o imbatranire precoce. Insa argumentul proteinelor animale este pentru mine unul de pozitie secundara, asa cum principalul motiv il constituie o epuizare continua a corpului, o constanta dezechilibrare a lui cauzate de persistenta unui regim alimentar omnivor. Carnea fiind un aliment furnizor de proteine moarte, colesterol, grasimi saturate si substante nocive, organismul nostru se afla in constanta cautare de substante vii - enzime, catalizatori, vitamine, calciu si alte elemente minerale pentru a o supune metabolismului. Insa lovindu-se de lipsa acestor substante, el le consuma pe cele aflate in rezervele din oase, tesuturi moi, organe, iar in rezultat starea sanatatii noastre degradeaza, rezultatul final fiind disfunctiile unor organe, boli, oboseli, dureri de cap, dezorganizare, dezorientare.
A fi vegetarian inseamna a fi pro-life, a se identifica cu natura, a se regasi in ea; a reveni la origini, la elementele fondatoare. Vase sangvine libere de colesterol, de diferiti hormoni animali, de substantele toxice furnizate de carne, de masa supraponderala, de diverse afectiuni si maladii de care sufera frecvent persoanele cu o alimentatie necorespunzatoare, organismul unui vegetarian este pur prin definitie, gandirea sa este lucida, creierul sau fiind bine alimentat si oxigenat, in comparatie cu capilarele in parte obstructionate ale encefalului nonvegetarienilor. Stiu ca astfel de asertiuni poti fi privite critic si cu neincredere de catre multi; certitudinea mea este insa ca fiecare poate incerca pentru a se convinge, n-ar fi decat spre binele sinelui.
Bazandu-ma pe viziunea mea empirica, atribui vegetarianismului mai mult decat conotatii traditional alimentare, reduse la aria sa de acoperire strict la un mod de nutritie sanatos. Pe parcurs, am inteles profunzimea continuta in acest mod de viata, acest fel de a fi, in restructurarile care survin in fizicul, mentalul, psihicul, felul de a gandi si a concepe lumea. Este o experienta unica, una liberatoare intr-un sens, te descatuseaza de greutatea materiala, iti exalteaza facultatile mentale – spirituale – analitice, te induce intr-o profunda stare de comuniune cu sursa vietii, cu Providenta... Pentru ca nu te mai identifici cu anticul postulat inscris in Legea Junglei, care te indeamna sa ucizi pentru a trai din caloriile corpului victimei, pentru ca renuntand la ideea de ultim avanpost al lantului trofic si renuntand la postura de pradator, stabilesti un echilibru in viata ta, intri intr-o armonie deplina cu natura, consumand minunatele sale produse vegetale, veritabile comori pentru organismul nostru, adevarate surse ale longevitatii si sanatatii fizice si morale ale omului...
Plantele vii au proprietatea de a purifica organismul prin calitatile lor curative, radacinile, semintele si alte componente vegetale ne aduc energie calorica libera de orice surplusuri contradictorii, continand energie pura. Iar complexul de vitamine, enzime si alte substante biologic active care le acompaniaza o transforma intr-o perfecta sinergie a fortelor vii ale naturii, apte de a ne revitaliza, a ne exalta simturile, a ne induce intr-o senzatie de permanent echilibru si confort.
Exista o axioma care vorbeste despre echilibru ca o forta mereu in expansiune. Oriunde nu s-ar gasi acesta, are permanenta tendinta de a se extinde prin exrapolare. Odata atinsa, armonia noastra interioara se va revarsa in jurul nostru, traducandu-se prin coerenta in actiunile noastre, clarviziune in deciziile pe care le luam zilnic, eficacitate in atingerea obiectivelor profesionale, omogenitate in starile noastre psihologice, flegma in situatii dilema, fluenta in limbajul oral dar si launtric, progres, evolutie pe orice plan, si in orice actiune intreprinsa.
Sa incerci sa schimbi lumea in mai bine,
sa aduci lumina in viata ta si a celor din jurul tau,
sa-ti stabilesti misiuni nobile si sa cauti o cale spre a le atinge,
sa aspiri la lucruri frumoase si sa explorezi modalitati omnipotente de a le da forma...
toate sunt posibile, toate iti stau la indemana,
si daca esti in cautare, te-ai intrebat vreodata daca cauti unde trebuie...?