Aceasta este una dintre declaraţiile fostului ministru român de externe invitat la emisiunea „Mai aproape de Europa” (sâmbătă, Radio Vocea Basarabiei, ora 18.00 şi 23.00 (reluare)), în contextul discuţiilor în jurul vizitei de la Kiev, din 17 – 18 mai, a preşedintelui rus Dmitrii Medvedev. Deşi liderii de la Moscova şi de la Kiev au declarat, în urma discuţiilor purtate, că R. Moldova şi regiunea Transnistreană trebuie să fie o singură ţară, cu armată şi zonă unică, cei doi preşedinţi au vorbit şi despre „dialog între părţi egale dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol” sau despre „neutralitate constituţională a R. Moldova”. Iată de ce, l-am întrebat pe fostul ministru ce înseamnă faptul că Ianucovici şi Medvedev au operat cu asemenea noţiuni? Sau cât de mult sunt în drept cei doi preşedinţi să impună R. Moldova un anumit comportament în ceea ce priveşte neutralitatea sa?

 Iată ce mi-a răspuns A. Cioroianu: „Rusia şi Ucraiana nu-şi pot da cu părerea decât dacă ar fi în calitate de observatori neutri, ceea ce nu e cazul. Eu cred că de la Kiev şi de la Moscova au plecat câteva sugestii care pot fi discutate şi care sunt discutabile, discutabile din punct de vedere diplomatic. Nu mi se pare a fi un gest inspirat al autorităţilor ucrainene şi ruse, cu atât mai mult cu cât acum e limpede (…) că această regiune (n.n. – Transnistria) este ghiuleaua de gleznă a R. Moldova în orientarea ei spre Occident, spre Bruxelles, spre UE”.

Răspunsul amplu îl găsiţi în audio de mai jos.

 

Cât priveşte interesul rusesc în zonă, Adrian Cioroianu spune că „mai ales Rusia este interesată ca Transnistria să fie parte a R. Moldova, pentru că, în acest fel, Transnistria este o pârghie de control asupra Chişinăului”.

Profesorul Cioroianu mai crede că, în prezent, Transnistria este un „subiect spinos în relaţia R. Moldova – Uniunea Europeană şi, în cealaltă parte, Rusia”.

L-am întrebat pe invitatul emisiunii, citând prestigioasa agenţie Stratfor, care, făcând referire zilele trecute la Transnistria, spunea că Europa este prinsă în propriile probleme și “nu are multă energie de consumat pentru Moldova”, ce ar trebui să înţelegem din aceasta? Să înţelegem cumva că SUA şu UE nu mai sunt prezente în zonă?

Adrian Cioroianu: „R. Moldova, per ansamblu, este văzută ca o ţară al cărei destin european nu este pus la îndoială, dar al cărei graniţă este incertă. Care este graniţa R. Moldova? Este ea graniţa transnitreană, sau este graniţa de pe Nistru? Atâta vreme cât R. Moldova nu-şi clarifică şi nu-şi securizează graniţa estică, oricare ar fi ea, nu văd şanse prea mari ca Bruxelles-ul să ia în calcul, serios, un cert destin european al R. Moldova”.

Cioroianu mai menţionează: „Dacă Chişinăul vrea să-şi urmărească destinul european, nu trebuie să recunoască, desigur cu niciun preţ, independenţa echipei lui Smirnov, dar, în acelaşi timp, trebuie să discute destul de serios cât de adânc face parte Transnistria actuală din R. Moldova, cât anume este conectată la R. Moldova şi care este preţul menţinerii acestei regiuni în cadrul graniţelor”. În acest context, Adrian Cioroianu aminteşte că a propus „o auto-separare, fie şi temporară, a Chişinăului de Transnitria”.

Despre AIE, fostul ministru spune că „nimeni nu are nicio îndoială asupra dorinţei reale a echipei guvernamentale de la Chişinău de apropiere de UE,  dar există incertitudinile: cât va mai dura, se vor certa între ei, ce vor face cu Transnistria, ce vor face în relaţia cu Ucraina şi relaţia indirectă cu Rusia, sau ce rol poate să joace Bucureştiul?”

Aflaţi din interviu cine şi de ce nu vrea ca Bucureştiul să fie la masa de negocieri a conflictului transnistrean. Cui îi convine ca Bucureştiul  „să nu fie vocal” şi să nu fie inclus în formatul 5+2.

De asemenea, ascultaţi şi ce părere are profesorul Adrian Cioroianu despre afirmaţia lui David J. Kramer, fost secretar adjunct de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice în administrația Bush, din Washington Post, precum că “SUA ar putea „vinde” Republica Moldova, pentru a-și reface relațiile cu Rusia” (min.10.30)

Vorbind despre disensiunile dintre Gazprom şi “Moldova Gaz”, care cere recuperarea forțată a 280 milioane dolari de la Republica Moldova pentru datoria la gaz (şi care a acţionat statul nostru în justiţia rusă), precum şi despre datoriile “Tirspoltransgaz”-ului,  Cioroianu explică: „Dacă la Chişinău ar veni o conducere pro-rusă, fiţi siguri că s-ar găsi o soluţie şi pentru preţul la gaze. Rusia însă, în acest moment, este deranjată că la Chişinău este o alianţă pro-occidentală. Independenţa reală are un preţ” conchide istoricul.

 Şi dacă la începutul interviului ascultaţi cu ce impresii a revenit Adrian Cioroianu la Bucureşti în urma unei recente vizite la Chişinău, sau discuţii despre 9 mai şi Ziua Europei (sărbătorită în RM pe 15 mai) de la minutul 17.00 discut cu invitatul meu despre alegerile anticipate, despre ce s-ar putea întâmpla cu articolul 78  dacă nu se ajunge la o înţelegere, sau de ce este gelos PCRM -ul pe AIE.

 Audiţie plăcută.

Vă recomand, de asemenea, să citiţi articolul “Unirea şi cu Transnistria” semnat de Adrian Cioroianu în Foreign Policy România.

Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României, este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai nouă carte a sa este “Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială” (2009). Moderează site-ul GEOPOLITIKON.