Astăzi, 3 mai, de Ziua Libertăţii Presei, vă propun spre audiţie o emisiune ”Mai aproape de Europa” cu titlul “A ieşit presa din R. Moldova din Coridorul Morţii?” Emisiunea este realizată pentru Radio România Internaţional şi Vocea Basarabiei. Iată despre ce este vorba:

Acţiunile comuniştilor de la Chişinău dinainte de aprilie 2009, dar şi atacurile asupra puţinelor surse de presă democrată de la Chişinău, care abia mai exista acolo, au tras un semnal de alarmă în legătură cu situaţia presei din R. Moldova. Aici voi aminti de Raportul Freedom House din 2009, potrivit căruia R. Moldova era catalogată ca o ţară cu „presă neliberă”. Raportul nu mai mira pe nimeni. TVR-ul fusese scos de peste Prut, ziarele româneşti lipseau cu desăvârşire de la Chişinău, iar impactul presei ruse creştea de la o zi la alta. Exceptând mâna de ziarişti ai presei de opoziţie, la Chişinău nu prea mai avea cine să spună lucrurilor pe nume.

Dincolo de aceste toate, după alegerile din 29 iulie, câştigate de către Alianţa pentru Integrare Europeană, la Chişinău a fost spartă gheaţa. Au apărut noi trusturi media, inclusiv din afara R. Moldova. Exemplele cele mai importante sunt două noi posturi de ştiri lansate recent în capitala de peste Prut: Jurnal TV şi Publica TV. Mai nou, un important ziar de la Bucureşti a anunţat că se pregăteşte să treacă şi el Prutul.

Între timp, pe tarabele cu presă de la Chişinău au început să apară şi ziare de la Bucureşti. Aşadar, se poate vorbi despre un început de diversificare a spaţiunui mediatic în RM? A ieşit presa de la Chişinău din „Coridorul morţii”? Discutăm despre aceste toate, în minutele care urmează, alături de:

 

Analistul Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning prezent în studio.

Doru Dendiu, corespondentul TVR în R. Moldova, unul dintre cei mai longevivi reporteri români aflaţi peste Prut.

Mario Balint, corespondentul Radio România Actualităţi, care ne spune cum este să faci presă în R. Moldova după ce ai fost în Irak.  

Jurnalistul Victor Nichituş, de la care aflăm de unde vine lumina informaţiei în R. Moldova – de la Est sau de la Vest?

Înainte de a trece la discuţii, colegul meu – Mirel Năstase,  ne va prezenta, pe scurt, ce spuneau anul trecut rapoartele internaţionale despre libertatea presei în RM.

Aşadar, iată temele pe care le abordez alături de invitaţii mei în această emisiune:

1. A ieşit presa din R. Moldova din „Coridul morţii”?

2. Cum se vede presa de la Chişinău, de la Bucureşti, după schimbarea din 7 aprilie 2009?

3. Cât a evoluat presa din R. Moldova în timpul guvernării democrate? Se poate vorbi despre un început de diversificare a spaţiunui mediatic în RM?

4. Dezgheţare, tabloidizare sau „berlusconizare” a peisajului mediatic din R. Moldova?

Dincolo de dezgheţul produs în sfera media de la Chişinău, există şi voci mai puţin optimiste. Voci care văd partea mai puţin plină a paharului. Unii experţi de la Chişinău spun că odată cu destinderea mediului jurnalistic din R. Moldova s-ar produce mai degrabă o „berlusconizare” a acestuia. Adică s-ar pune accentul mai mult pe spectacol şi mai puţin pe emisiunile serioase. În plus, ar fi o supunere directă faţă de patron. Cât este de realist un asemenea „pericol”?

5. Cât de publică este Televiziunea Publică?

Întrebarea este dacă s-a produs schimbarea mult aşteptată la acest post de televiziune care, de altfel, are cea mai mare acoperire naţională. Repetă actualii guvernanţi greşelile comuniştilor de a manipula poporul cu televizorul? Va mai face Moldova 1 greşeala de a fi „la cheremul” guvernanţilor? Aşa cum, de exemplu, a făcut-o în campania din 2009 când, potrivit rapoartelor, oficialii comunişti au fost citaţi de 814 ori în buletinul de ştiri – Mesager, în timp ce întreaga opoziţie de atunci de numai 417 ori, preponderent negativ.

6. TVR-ul, marele absent la Chişinău!

În timp ce ORT, canalul oficial moscovit de televiziune este recepţionat sută la sută pe teritoriul R. Moldova, TVR1 continuă să fie marele absent la Chişinău. Mai nou, un membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Valeriu Soltan declara că retransmisia postului naţional românesc de televiziune pe teritoriul R.Moldova nu este posibilă în formatul anterior, deoarece „la moment, nici una din cele trei reţele de stat nu este disponibilă, însă chiar dacă ar fi, TVR1 ar trebui să participe la concurs pentru a intra legal pe teritoriul R.Moldova”.

Amintesc că, în prezent, TVR1 este retransmis în R.Moldova doar prin intermediul operatorilor de cablu. Anterior, atât premierul Vladimir Filat, cât şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu au avut întâlniri cu preşedintele TVR1 cu care au discutat posibilitatea retransmiterii prin eter a postului românesc de televiziune. Filat şi Gimpu au menţionat că cetăţenii R. Moldova trebuie să aibă acces la informaţie din diferite surse, precizând că în scurt timp vor fi făcuţi paşi concreţi pentru ca TVR1 să revină în Moldova.

7. Lumina informaţiei vine de la Răsărit?

Potrivit datelor sociologice, cel mai mare procent din populaţia RM se informează din media audiovizuală. Aici însă apare urmatoarea problemă: audiovizualul din R. Moldova este preponderent în limba rusă sau retransmis de la Moscova… De unde şi consecinţele informării populaţiei…

8. Care este explicaţia aşa-zisei „invazii” investiţionale mediatice de peste Prut, care a trezit semne de întrebare la Chişinău

Respectiv întrebările pe care mulţi şi le pun azi în capitala R. Moldova legate în primul rând de venirea în plină criză a „mogulilor de la Bucureşti” în R. Moldova, în condiţiile în care investiţiile sunt mari în comparaţie cu piaţa publicitară firavă de acolo. Întrebarea este: „De ce anume acum?”. Discutăm despre noile apariţii: Jurnal TV  şi Publica TV.

11.Liberalizarea pieţii publicitare

După o recesiune de 6,5%, anul trecut, economia R. Moldova încearcă să-şi revină cu paşi timizi, scrie presa de la Chişinău, dar oare este asta o suficientă creştere ca să  îndreptăţească aşteptările noilor grupuri media care cred că în următorii 2-3 ani piaţa publicitară a RM se va tripla şi în sensul acesta are logică şi investiţiile pe care le fac?

De ce afirmă Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, că publicitatea (care constituie circa 36 de milioane de euro pe an) trebuie să fie demonopolizată? De ce crede domnia sa că „piaţa publicitară nu e liberalizată în RM şi se află sub control politic”?

Răspunsul la toate aceste întrebări ascultaţi-l în audio inserat în text.

Audiţie plăcută.