Ghiţă mergea prima dată în viaţă la paradă. Se împlineau 65 de ani de la Marea Foamete şi guvernul decise să sărbătorească cu pompă această dată plină de importanţă anorexică. Ghiţă mergea fudul, la cravata roşie, cu buchetul roşu în mână pe care avea de gând să-l dăruiască vreunui tanchist. Lângă blocul de pe strada Fericirii 9 se gândi că ar fi bine să-l ia şi pe Mihai.

Mihai termina cu aplicarea vazelinei pe găoază în momentul în care auzi soneria de la uşă. Îşi trase pantalonii grăbit şi porni să deschidă. Era Ghiţă.
- Salut amice, mergi la paradă?
- Mai aşteaptă câteva minute, să-mi pun machiajul, şi mergem.

Ghiţă se aşeză pe unul din fotolii şi începu să răsfoiască câteva reviste de pe masă. În una din ele, intitulată Farul, găsi un articol interesant despre noile amendamente la Legea Sodomiei. Actul sfânt se permitea deja de la vârsta de 12 ani, iar luând în consideraţie faptul că Moldova semnase Tratatul Internaţional de Stârpire a Bombei Demografice încă din 2015, cea mai tânără parte a populaţiei avea deja câte 15-16 ani. Ghiţă se afla printre ei, printre ultimii copii ai naţiunii. De multe ori îi povestise mama cum a avut noroc că s-a nascut cu o zi înainte de Congresul de la Amsterdam, altfel ar fi fost o altă lepădătură în canalul Bâcului.
- Mergem? întrebă Mihai...