Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu
ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si
renunti. Când te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de
timp ca să întelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas
si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile
sa apuce pe alt drum.
La fel se întâmplă şi atunci când te desparti de tara ta. Dezamagit,
înselat, mânios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le
alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a
întâmplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.
Avem o Ţară fara rost, în orice sens vreţi voi.
O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu
bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost,
cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamântul si
credinta.
Batrânii. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati
de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot ca vitele, momiţi cu un
kil de ulei sau de mălai, de care, dinadins au fost privati prin pensii de
rahat. Vite slabe, flamânde si batute, asta au ajuns batrânii noştri.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonoteca vie de experienţa si
întelepciune a unei generatii care a trait atâtea grozavii e stearsa de pe
bandă.. Fara batrâni nu exista familie. Fara batrâni nu există viitor.
Pamântul. Care pamânt? Cine mai e legat de pamânt în tara aia? Cine-l mai
lucreayă cu tragere de inimă,cine mai poate rodi ceva din el?
La noi a luat naştere aşa numit-a “agricultură de import”. Pe timpul guvernării
comuniste s-a făcut totul ca taranii sa-şi cumpere roşiile si
pulpele,labuţele şi… de la hypermarketuri, aduse din Turcia,Bulgaria,UE.
Cântatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui
Ghita pâna de Ignat în curând pot deveni imaginaţii, vise…Pot să
dispara!
Cine a stat la conducere de atunci, din 1940 până mai ieri? Cei care se trag din
betivii, lenesii si nebunii satului- aştia luptă opoziţie să ne conducă şi acum.
Neam de neamul lor n-a avut pamânt, că nu erau în stare să-l muncească. N-au
stiut ce înseamna pamântul, câta liniste si câtă putere îţi dă, ce poveţti
îti spune şi cât sens aduce fiecarei dimineţi si fiecărei seri… I-au urât
întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la câmp cu
ciorba întrăistuţă. Pe toti gângavii si pe toti puturoşii ăştia i-au facut
comuniştii “primari la selsovet” secretari de partid, sefi de puscarii sau de
camine culturale. Pe toţi ăştia, care ne-au îngropat neamul pe marginile
drumului până in Siberia…Care şi astăzi îşi trădează neamul,îşi vinde tot
ce e mai scump,valorile naţionale: limba, istoria, pământul.
Credinţa. O mai poartă doar batrânii si ţaranii, câţi mai sunt, cât mai
sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat,
greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în
lada de zestre împreuna cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că
poate îl va mai purta cineva. Când or sa moara oamenii ăştia, o sa-l ia cu
ei la cer pe Dumnezeu…
Avem, în schimb, o varianta modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin
care ţi se văd şi tâtele şi portofelul burduşit, care se poartă la nunti,
botezuri si înmormântari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si
aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor. Seaccesorizează
cu cruci facute în grabă şi cu un “Tatăl nostru” spus pe
jumatate, că trebuie să raspunzi la mobil. Scuze, domnu părinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamântul sa faca astia
depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor,
daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza.
Fetele noastre se prostitueaza pâna gasesc un italian batrân si cu bani,
cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere şi beau de
sting pentru că stiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se
prostitueaza pâna gasesc un italian batrân cu care se marita. Parintii
nostri pleacă sa culeagă capsuni ăi să-i spele la cur pe vestici. Iar noi
facem infarct şi cancer pentru multinationalele lor, conduse de securiştii
nostri.
Sună-ţi bunicii, pune o samânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare
pentru vii şi pentru morţi…
Să trăieşti!
redirecţionat de Ov.Creangă
