Bălţi. Elevă cu pungă pepecedistă. În pofida mumificării tot mai evidente a neimportantului, dar utilului Imperiu Pepecede de odinioară, însemnele partidului de portocală ne urmăresc şi azi. Ca un ecou în deşert, tot mai obscur, însemnele ex-patrioţilor unionişti din epoca Voronin persistă. Şi azi mai putem zări în mâinile oamenilor pungi oranj cu inimi albastre, pro-europene. “Nostalgie sau pragmatism?”, ne întrebăm.
Practic niciun tânăr dintre anii 1995-2000 nu s-ar fi gândit, în perspectivă, că PPCD-ul lui Iurie Roşca va fi măturat de pe scena politică moldovenească. Ca partid cu o bogată tradiţie politică, cea mai bogată până în prezent, PPCD-ul a sfârşit lamentabil. Deznodământul devine tragicomic când te gândeşti că, de dragul “intereselor naţionale”, “radicalul partid” se metamorfozase între timp într-un soi de “opoziţie constructivă”. Trist-trist…
Mai multe despre legendara inimă albastră de odinioară AICI.
