Vreau o poveste. Să o spun unui copil care o aşteaptă. Mai mult ca niciodată vreau să cred că copiii vin pe lume la magazinul de păpuşi: te duci dacă ai bani...şi îţi iei una. Dacă ai mai mulţi bani, îţi iei două.
Cînd o întrebam pe mama de ce m-a luat pe mine prima şi nu pe fratele meu, ea mi-a zis că nu i-au ajuns bani. M-a luat pe mine pentru că fetiţele erau mai ieftine.
29.jpgPentru Ovidiu nu prea am reuşit să compun poveşti: eram prea tînără şi prea proastă. Azi, nu mai sînt aşa de tînără ca atunci şi nici minte nu am adunat chiar multă (că poate îmi cumpăram mai multe păpuşi), dar vreau să adun multe poveşti pentru fetiţa mea... Pentru cînd va fi. Pentru cînd o voi strînge în braţe. Vreau să mă audă Dumnezeu şi să mi-o aducă repede. Pentru că tare mult o mai aşteaptă cineva la uşa magazinului.
Şi ca să nu vorbesc cu ... mine, mi-am zis să stau la poveşti cu Sofico. Aşa am s-o numesc. Sofico, cea somnoroasă.

Sofico.... Dara-Sofia.