Răspunsul meu la un apel telefonic a fost aşa: “Da, fain! La ce oră ne-adunăm şi unde?”
Se organiza pe bune un săniuş vesel, cu vre-o 25-30 de tineri, nici nu ştiu precis la număr cîţi am fost. Nici nu observasem cum traşi pe sănii am ajuns pe vîrf de deal. Cerul era senin. Luna era plină, iar de la zăpada albă lumina întreagul sat. Noi toţi pe vîrf de deal, cu cîteva săniuţe am avut parte de o seara minunată. Rugul focului ne încălzea mîinile şi feţele îmbojurate. Toate: gerul, lumina de luna, ceaţa, vîntul, pomoroaca de pe şuviţele de păr – creau o atmosferă de o seară frumoasă trăită în spiritul de copil.
