Ana SAMSON

Unul dintre cele mai importante evenimente culturale de la Chișinău, Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF, este gata să înceapă în mai puțin de 24 de ore. Organizatorii fac ultimele pregătiri pentru ca oaspeții care vor călca pe covorul roșu să arate perfect. Nu întâmplător, CRONOGRAF-ul este supranumit „Cannes-ul de la Chișinău”. Anul acesta 49 de producții documentare din peste 20 de țări luptă pentru marele trofeu la cele trei secțiuni tradiționale: Principală, CadRO și Producții locale.

Cea de-a XII-a ediție a festivalului vine cu proiecții în șase locații diferite (Cinematograful ODEON, Tipografia 5, Scuarul ULIM, AMTAP, Apartamentul Deschis, Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Proiecțiile în aer liber sunt o premieră în acest an, iar liceenii vor avea principalul cuvânt de spus în selectarea filmului câștigător la secțiunea „Un LIKE pentru documentar”. Deși cinematografia din Republica Moldova nu este finanțată, anul acesta vor fi proiectate și 11 premiere autohtone.

Potrivit organizatorilor, în acest an, de la CRONOGRAF nu vor lipsi masterclass-urile, unul dintre ele este destinat cineaștilor care lucrează în domeniul filmului documentar. Este vorba despre un proiect care încurajează crearea unei rețele de documentariști – cineaști din țările scandinave, țările baltice, Moldova, Ucraina și Armenia. Ideea este de a crea coproducții, de a mixa echipele și de a lucra în comun. O serie de workshop-uri şi dezbateri susţinute de Richard Peña, profesor de Studii de Film la Universitatea din Columbia (NYC, SUA), specializat în teoria filmului și cinematografie internațională și Adam Michnik, redactor-șef al celui mai popular cotidian polonez, Gazeta Wyborcza, vor avea loc în cadrul programului special Cinema for Social Change ( n.r. Filmul ca Motor al transformărilor Sociale),  organizat în colaborare cu Culture.pl. Programul include şi nouă proiecții de film care au influenţat într-un anumit fel, la un moment dat societatea.

„La festival nu veți avea parte doar de lecții de film, dar și de lecții de viață, pentru că fiecare film este inspirat şi reflectă în fapt o poveste reală. Avem filme bune și foarte bune în acest, iar juriul va avea misiunea grea de a alege câștigătorii. Noi sperăm ca sala să fie plină, căci filmul documentar ar trebui să fie cel mai aproape de noi pentru că este real, natural şi adevărat”, a declarat directorul artistic al festivalului, Leontina Vatamanu.

În același timp, directorul FIFD CRONOGRAF, Virgiliu Mărgineanu a menționat că „Publicul care vine la CRONOGRAF este unul deosebit, pentru că filmul documentar te face să gândești, să analizezi, să-ți pui întrebări. Cei care vor veni la festival vor avea posibilitatea să vadă o diversitate de film documentar, din Est și din Vest, iar acesta este câștigul nostru ca țară, din punct de vedere al culturii. Republica Moldova ar avea mult de câștigat din astfel de festivaluri şi evenimente culturale iar în primul rând recunoaștere internațională”.

FIFD CRONOGRAF va avea loc în perioada 12- 18 mai, iar filmul din deschidere este „Turiști în Spațiu”, în regia lui Christian Frei, Elveția.

 

 

Chișinău, 8 mai, 2015. Asociația Obștească “Arena Civică” în parteneriat cu Asociația pentru Jurnalism European și Academia Antreprenorului, cu suportul U.S. Embassy Moldova a organizat Conferința internațională “Războiul informațional și rolul mass-media”.

Subiectul principal al discuțiilor l-a constituit componentele și riscurile unui nou tip de confruntare între sistemele civilizaționale, precum și posibilitatea elaborării și aplicării unor strategii de contrapropagandă.

Principalii invitați ai Conferinței au fost jurnaliști cunoscuți, specializați în identificarea falsurilor din presă: Aslan Doukaev, directorul Serviciului Nord-Caucazian al Europei Libere, Roman Shutov, vice-director «Телекритика», Ucraina și Margo Gontar, co-autor al proiectului “Stop Fake”, Ucraina.

„Campaniile de propagandă ale Federației Ruse aduc prejudicii reale securității multor țări europene, în special celor din Est. Obiectivul lor principal este discreditarea noțiunii de democrație, subminarea Guvernelor legitime din regiune și consolidarea puterii politice și militare a Rusiei. Statele Unite și Uniunea Europeană ar trebui să susțină mai activ companiile media capabile să destructureze propaganda ostilă a Federației Ruse, Precum Radio Europa Liberă. Instituțiile care reglementează activitatea mass-media din Europa și America de Nord ar trebui să interzică posturile rusești care se fac responsabile de incitare la ură și la război”, a declarat Aslan Doukaev.

În același timp, Margo Gontar, care a susținut și un workshop despre cum pot fi identificate falsurile în mass media a menționat că  în această eră a dominării informaționale este crucial să fim consumatori conștiincioși de produs. „Întrebați-vă – cine are de câștigat din această știre? Sunt incluse aici un amalgam de emoții? Cine comentează incidentul/subiectul?. Acestea  sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem în fiecare zi când suntem în contact cu orice tip de informație.

Potrivit lui Roman Shutov, problema securității informaționale în Republica Moldova poate fi soluționată cu ajutorul Guvernului, ONG-urilor și structurilor donatoare. „ Asigurați producția propriilor filme și cărți, ziare și materiale de televiziune. Nu lăsați principalele canale mass-media în mâna forțelor pro-ruse, stopați incitarea la ură și separatism. Acest lucru poate să fie suficient pentru a preveni un dezastru. Faceți în așa fel încât această idee să fie înțeleasă de Guvern, preluată de sectorul ONG-urilor și susținută de donatori internaționali.

La eveniment a participat și Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Excelența Sa, JAMES D. PETTIT, care a menționat importanța susținerii presei libere în condițiile acestui nou tip de confruntare mediatică.  „Propaganda nu îi reprezintă pe jurnaliști. Numărul legilor care sunt restrictive pentru mass media sunt în creștere. O mass media controlată de guvern devine tot mai mult o regulă decât o excepție.”

Conferința s-a desfășurat cu ocazia zilelor libertății presei în lume. 

 

 

De cele mai multe ori ajung acasă de sărbători, dar nu la toate. Adică, merg destul de rar în provincie. Nu pentru că nu mi-ar plăcea, ba dimpotrivă! Dar cel mai des mă scuz că nu am timp.

Ei bine, de Paști am sărbătorit împreună cu familia. Cred că a fost una dintre cele mai frumoase sărbători. Am vorbit mult, am zâmbit mult și am dormit muuult. Despre mâncare nu spun

Pe lângă asta, am început să fiu mai atentă la graiul părinților și buneilor de care am prins drag să-l ascult: bădița/bădica, scrobesc, trebăluiește, mâță, tocmagi, răcituri, ogheal, ogradă. De această dată n-am avut ocazia, dar de câte ori voi merge la țară o să notez astfel de cuvinte, o mare parte dintre care, eu, spre exemplu, nu le mai utilizez, dar e păcat să se piardă. Și vă îndemn și pe voi să faceți la fel. Poate așa generăm împreună o campanie de salvare a limbii române, cu toate dialectele ei

Îmi plac oamenii de la țară. Sunt naturali, primitori și autentici. De cele mai multe ori, îți oferă ce au mai bun și se grăbesc mai puțin… Am observat și eu că timpul e mai darnic în sat. E mai mult de lucru, dar e mai puțin stres.

Dar, ca să nu vorbim mult să vedem câteva imagini

La noi aproape toată mâncarea se coace la cuptor

 

Tata a strâns ouă din cuibare

Dacă vi se pare că arde copacul să știți că e doar o iluzie optică

Niște narciși din grădiniță

Un pisoi

Alt pisoi. Ăsta știe să pozeze

Sora mea. I-am zis Irina -gospodina și s-a supărat :))

„Eu și portocala” ar fi tilul pozei

Iepurașul meu de Paște

O oglindă meșterită de tata

Bunii mei

 

 

Și un îndemn de final: bucurați-vă de fiecare clipă alături de oamenii dragi, pentru că fiecare zi cu ei e sărbătoare.

Foto Iurie Sanduta și Ana Samson

„Jurnalistul este omul pentru care faptele sunt mai presus decât guvernarea sau opoziția, decât banii sau puterea”. Definiția a fost dată de cunoscutul editorialist Cristian Tudor Popescu, fondator al publicației „Gândul”, la o întâlnire informală cu presa de la Chișinău.

Cristian Tudor Popescu a vorbit despre mass-media din România și Rep. Moldova prin comparație, dar și despre evoluția politicii externe a Chișinăului.

„Nu este adevărat că jurnalistul trebuie să dea întrebări la care nu știe răspunsurile. Dimpotrivă, trebuie să știi posibilele variante de răspuns la 90% din întrebări pentru a putea construi un interviu bun”, a menționat CTP. De asemenea, el a spus că jurnaliștii de la Chișinău nu trebuie să fie indulgenți cu politicienii pro-europeni, ci trebuie să le taxeze greșelile.

Despre politica externă a Rep. Moldova editorialistul a menționat că trebuie să fie în continuare îndreptată spre Uniunea Europeană. Rolul jurnaliștilor este unul determinant în acest proces întrucât ei ar trebui să informeze societatea, iar închiderea posturilor care vin de la Moscova nu este o soluție, deoarece asta nu-i va face pe cei care susțin Uniunea Vamală să-și schimbe viziunile. „Posturile (n.r.pro-ruse) se închid, dar telespectatorii lor rămân. Ei nu dispar. Posturile locale ar trebui să vină cu o alternativă pentru ei. În cazul în care acestea incită la ură, faceți o sesizare în judecată. Eu așa aș proceda. Doar judecata poate decide închiderea acestor posturi.”

Întrebat de unire, Cristian Tudor Popescu crede că nu este timpul potrivit pentru aceasta. „Unirea acum ar fi ca o căsătorie a unui bărbat bogat (n.r. România) cu o fată săracă (n.r. Rep. Moldova) care înainte de nuntă i-ar spune: te iubesc, dar nu uita că te-am luat într-o fustă jerpelită. Acest lucru marchează căsnicia pentru toată viața. Atunci când Rep. Moldova va intra în Uniunea Europeană, va fi membră NATO, pe picior egal cu România ne vom trimite pețitorii și vom discuta”.

Aceasta a fost a doua vizită a lui Cristian Tudor Popescu la Chișinău, după cea din 1991 și a avut loc în cadrul proiectului “Experienţă internaţională pentru jurnaliştii locali”, organizat la initiative Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Dragi profesori, colegi, mult stimată audiență,

Vă adresez cele mai călduroase felicitări în această zi și vă spun cu toată sinceritatea că mă bucur că să fiu aici alături de voi.

Eu vin din sfera Comunicării și a Jurnalismului, domenii ce pot deveni  în anumite situații subiecte importante ale Relațiilor Internaționale. Acesta este principalul motiv pentru care am venit la Academie. Întotdeauna m-am gândit să merg la un program master peste hotare și îl voi face neapărat, dar instituția dvs reprezintă pentru mine singura alternativă în Republica Moldova. Am toată certitudinea, inclusiv din experiența examenelor de admitere, că în această instituție activează oameni cu experiență și cu adevărat profesioniști.

În această toamnă am început două proiecte în care cred, în care îmi pun mari speranțe și pe care le consider o investiție corectă și la timpul potrivit: programul de master și înființarea Asociației pentru Jurnalism European. Prin proiectele pe care le voi derula în cadrul Asociației îmi propun să informez și să promovez, împreună cu toată echipa, adevăratele valori ale UE și să contribui la realizarea proiectului de țară al Republicii Moldova – integrarea în Uniunea Europeană. Programul de master mă va ajuta în acest proiect și în altele care vor urma prin faptul că îmi va oferi oportunitatea de a înțelege și de a cunoaște îndeaproape domeniul Relațiilor Internaționale.

Îmi doresc foarte mult ca acest program să fie unul interactiv, cu dezbateri, discuții, analize și să ofere posibilitatea și susținerea mie și colegilor mei de a face stagii, training-uri și schimburi de experiență în afara țării pentru a contribui la dezvoltarea și profesionalizarea noastră.

Urez tuturor un an prosper, inspirație și realizări frumoase. Multă baftă dragi colegi !

Vă mulțumesc !

Dragi tineri jurnaliști,

vă fac astăzi o recomandare. Investiți cât mai mult în cunoștințele voastre pentru a fi profesioniști, pentru a fi buni – cei mai buni! Pe lângă cunoștințele pe care le luați din facultate, de pe teren, din viața de zi cu zi, mergeți la training-uri, schimburi de experiență, programe de dezvoltare profesională. Acestea vă vor oferi noi oportunități, dar și posibilitatea de a cunoaște oameni de valoare.

Anul trecut, am trecut printr-un program de burse pentru jurnaliștii interesați de tematica europeană. Am aplicat chiar în ultima zi. Am trecut cu bine de toate cele trei etape de selecție. A fost o experiență minunată. Eram pentru prima oară la Bruxelles, am vizitat instituții europene (Parlamentul, Consiliul, Comisia, NATO), instituții de presă (Euronews, Radio France International, EurActiv) și am avut posibilitatea de a pune întrebări unor importanți factori de decizie care activează în aceste instituții.

Jurnalismul european a căpătat pentru mine o onouă valoare și treptat pun în practică ceea ce am acumulat în acest program.

Cu noi detalii revin curând

Pentru cei interesați: găsiți mai jos comunicatul de presă.

Bursele Europene JTI pentru Jurnalisti

 

Comunicat de presa

 

Fundatia Euromonitor pentru Excelenta, cu sprijinul Agentiei Ad Media Consult, anunta continuarea programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalisti prin lansarea editiei 2014-2015.

 

Bursele Europene JTI pentru Jurnalisti reprezinta un program de incurajare si facilitare a pregatirii profesionale si se adreseaza jurnalistilor care doresc sa capete o expertiza profesionala in problematica europeana. Acest program ii ajuta pe participanti sa aprofundeze intelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeana, cadrul de reglementare, functionarea institutiilor, relationarea intre Statele Membre, precum si maniera in care este abordata problematica europeana de catre media occidentala.

 

Programul „Bursele Europene JTI pentru Jurnalisti” cuprinde trei etape de pregatire profesionala:

– un training specializat, sustinut in Romania de catre specialisti in relatii  europene;

– o calatorie de studii de o saptamana, la Bruxelles, pe durata careia jurnalistii vor avea ocazia sa se intalneasca si sa discute cu oficiali ai Uniunii Europene;

– stagii de pregatire profesionala, timp de trei saptamani, in cadrul unor prestigioase organizaţii de presa europene.

La incheierea fiecarei faze sunt selectati jurnalistii care vor participa la faza urmatoare.

 

Si la editia 2014-2015 sunt asteptati sa aplice la programul de Burse Europene JTI  atat jurnalisti din Romania, cat si din Republica Moldova, din presa scrisa, radio, TV si on-line, specializati in domeniile social, politic si economic, care trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:

Experienta profesionala de minim 3 ani Varsta de pana in 35 de ani Abilitati de comunicare in limba engleza (cunoasterea limbii franceze reprezinta un avantaj)

 

Dosarul de inscriere va cuprinde:

Curriculum Vitae Formular de inscrieredisponibil pe site-ul Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta (www.euromonitor.ro) Fotografie color tip pasaport Portofoliu (trei materiale de presa relevante pentrudomeniileenuntate) Treiscrisori de recomandare, de preferinta una de la superiorul direct sau managerul institutiei la care lucreaza.

 

Data limita de depunere a dosarelor de inscriere este 10 OCTOMBRIE 2014 (inclusiv), toate inscrierile avand mentiunea « Pentru Bursele Europene JTI ».

 

Preselectia candidatilor se va face pe baza dosarului de inscriere, iar selectia  pe baza unui interviu.

 

Programul Bursele Europene JTI pentru Jurnalisti a fost lansat in 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca o continuare a programului de stagii initiat de National Forum Foundation/Freedom House in anii ’90, cu sprijinul Guvernului SUA, iar ulterior, incepand cu anul 2000, cu finantarea JTI.

Inca de la inceput, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor  tinerilor jurnalisti, prin expunere la realitatile democratiilor dezvoltate, imersiune in medii culturale diverse si practica profesionala specializata, mai intai in Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

 

 

Dosarele de inscriere se vor depune la: Ad Media Consult srl,

Adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190

Persoana de contact: Irina Apostol, Tel : 0721201559, fax : 0318172768

e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro

 

Documentatia electronica se va trimite la adresa: burse@euromonitor.ro

 

Pentru detalii suplimentare va puteti adresa Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta, la adresa: Calea Floreasca, nr. 167, et.4, sector 1, Bucuresti; Persoana de contact: Andra Dimitriu – Project Manager, Tel: +40 751010698, e-mail: andra.dimitriu@euromonitor.ro

Bursierii JTI. Editia 2013-2014

 

 

 

27.08.2014. Republica Moldova a sărbătorit. E adevărat, la 23 de ani de independență noi, ca stat, am realizat destul de puțin. Am fost deci un copil leneș, nehotărât și fricos care s-a decis foarte greu în care direcție să pornească, unde să-și caute prietenii, cum să se apere de dușmani și căruia, pe lângă toate acestea, îi plăcea să fie „vițelul blând care suge de la două vaci”, cum spunea Vladimir Nicolaevici Voronin.

Concluzie: Așa nu mai merge !

Dar iată că am ajuns în 2014. Am parafat, semnat și ratificat Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Avem regim liberalizat de vize cu UE și ne luptăm cu blocajul la fructele și legumele moldovenești impus de Federația Rusă. Nu ne este ușor, dar cred că trecem și peste asta.

Ieri, a fost inaugurat gazoductul Iași-Ungheni, ca să nu-și mai facă griji Rogozin că „o să înghețăm la iarnă”.

Aici vroiam să ajung ! Am vrut să văd cu ochii mei inaugurarea gazoductului deoarece consider că independența energetică, despre care s-a pomenit de mai multe ori, este unul dintre factorii prioritari care va asigura Republicii Moldova INDEPENDENȚA. În acest context, vizita premierului român Victor Ponta în Republica Moldova, probabil lăudată de unii și criticată de alții, pe lângă o acțiune de PR este un gest onorabil. Acest eveniment demonstrează apropierea a două state care au fost cândva același stat. Oficialii din ambele state, mă refer în primul rând la președinți și premieri au înțeles importanța unei relații sănătoase bazată pe prietenie, egalitate și istorie comună.

Donația celor 25 de mii de cărți, 15 automobile „Dacia Duster”, cinci ambulanțe pentru centrul SMURD de la Bălți și vizita la grădinița de la Marinici, Nisporeni au fost mai mult decât promisiuni. Apropo de promisiuni și grădinița de la Marinici, m-a amuzat mult momentul din discuția locuitorilor satului cu premierul Moldovei, când aceștia, după ce i-au mulțumit lui Victor Ponta și-au repetat gestul și în fața lui Iurie Leancă. Răspunsul celui din urmă a fost „Vedeți? Am promis- am făcut”. Răspunsul poate nu a fost amuzant, dar contextul campaniei electorale din această toamnă m-a făcut să zâmbesc

Eu cred că România și Republica Moldova pot face lucruri bune împreună, de aceea, aș propune intensificarea dialogului  și a vizitelor bilaterale

Altă concluzie: Este loc de mult mai bine !

La final. Felicitări Moldova ! Mulțumim România !

În continuare vedeți fotografii de la eveniment. Sursa: gov.md.

Sursa Foto: OWH Studio

Despre Doina și Ion Aldea Teodorovici am auzit prima oară pe la șase anișori în niște secvențe difuzate de televiziunea națională, de ziua Doinei. Eram eu, sora și mama în fața unui televizor alb-negru și ascultam atent cântecele pe care le interpreta cuplul Ion și Doina. Am întrebat-o pe mama cine sunt oamenii care cântă atât de frumos, iar sora mea, la cei patru ani ai ei, era curioasă să afle „de ce sunt din peliculă?”(așa i se părea ei, din cauza imaginilor vechi). Desigur, mama ne-a povestit istoria acestui cuplu legendar și țin minte și acum cum mi-a pătruns un gol în suflet când am auzit că de fapt ei nu sunt vii și ceea ce vedem noi sunt doar secvențe de arhivă. Pentru mine acest lucru părea de neînchipuit la vremea aceea și nici nu voiam să-l accept. Următoarea întrebare care mi-a venit atunci a fost „ce face Cristi fără părinți?”. În mintea mea de copil mă gândeam cu s-o fi descurcând de unul singur mic fiind. Am început să fiu mai împăcată când mama mi-a spus că el este în grija buneilor. Discuția asta se desfășura departe de Chișinău, într-un sat, într-o casă de oameni simpli. Și, probabil, a prins viață în multe alte case din multe alte sate și orașe. Era o discuție despre eroi, despre neam, despre limba română, despre patrie, despre dragoste. Aseară am revăzut unele momente din arhivă cu Ion și Doina și cu fiul lor, iar pe altele le-am văzut în premieră. Au fost multe emoții, trăiri și chiar lacrimi într-o sală neîncăpătoare pentru toți cei dornici de documentarul „Te iubesc, Ion și Doina”. Cred că acest film a avut norocul să fie realizat de regizorul potrivit. Leontina Vatamanu a reușit să-i facă atât de vii și atât de prezenți în film pe Ion și Doina Aldea Teodorovici, încât i-am simțit foarte aproape. Și-au spus povestea frumos, simplu și sincer, iar la ieșirea din sala de proiecție am văzut fețe luminoase și împăcate. Filmul va rula și astăzi, începând cu ora 19.00 la Cinematograful Odeon, iar prețul unui bilet este de 30 de lei. Vă îndemn cu toată sinceritatea să veniți, să-l vedeți, să vă bucurați și să vă umpleți sufletul de Ion și Doina.

Am fost ieri la „Etno Gastronomica” ( eveniment organizat de Tamara Șchiopu, cu suportul People In Need Moldova). Am avut posibilitatea să cunosc producători autohtoni de produse bio, am aflat câteva curiozități despre alimentele organice și am degustat o mulțime de bunătăți cum ar fi căpșuni, supă de dovleac, vin, aronie, legume și pâine cu botcale pe post de drojdie.

Toate produsele au fost crescute și pregătite cu dragoste. Cel puțin așa spun cei care s-au ocupat de ele.

La fel ca mulți alți vizitatori, nu am plecat de la eveniment cu mâna goală așa că am trecut pe la tarabele cu aronie, vin și căpșuni.

O felicit pe Tamara Șchiopu pentru ideea de a fi leantul dintre producători și potențialii consumatori de produse ecologice.

Câteva dintre bunătățile expuse la Etno Gastronomica

Prune uscate, nuci și aronie

Felete de la „Lingurița de argint” turnau supă de dovlecei în pahare. Vizitatorii se apropiau să guste din bucate.

Ca acasă

Aronie uscată

Căpșuni

Vin de la Olănești

Iată cine a avut grijă să gust și eu aronie

De câteva luni  Ucraina este nevoită să țină piept luptelor stradale și separatismului. Aceste acțiuni, care urmează să se intensifice înainte de alegerile prezidențiale din 25 mai, sunt susținute activ de Federația Rusă. Kiev, Crimeea, Sevastopol, dar și Odesa se află acum în pericol. Rusia încalcă dreptul internațional și tratate pe care le-a semnat pentru a-și menține influența în regiune.Viața ucrainenilor s-a transformat radical din orgoliul Kremlinului. Uniunea Europeană face ce poate în acest caz, dar am impresia că ezită și se mișcă prea lent cu sancțiunile.

Republica Moldova riscă cel mai mult să fie afectată de evenimentele din Ucraina prin posibilitatea repetării aceluiaș scenariu la Chișinău. Într-un astfel de caz aș prefera o cortină de fier pe Nistru decât armata Federației Ruse pe teritoriul nostru. Mai este și problema cu Banca de Economii și Aeroportul. Adică nu le mai avem, deci pericolul e și mai mare.

În aceste condiții, Rogozin vine de 9 mai la Tiraspol pentru a incita spiritele. Mai mult, acesta nu s-a obosit măcar să informeze Chișinăul despre această vizită. Acest fapt nu este doar o lipsă de respect, dar și un mesaj ascuns de recunoaștere a Transnistriei.

Și în contextul evenimentelor enumerate mai sus, oficialii noștri vor săbători „Victoria împotriva fascismului”. Serios? Oare cât vom mai sărbători victorii sovietice?