231 cazuri COVID-19 în Moldova
227 – cazuri active
2 – cazuri vindecate
2 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 29 martie 2020 ora 05:31


 Veringă VictoriaGoogle Page Rank

 Veringă Victoria Veringă Victoria


Fără :D
RSS posts

Administratie locala


Comenteaza





..................................
Iubirea noi,N-am învățat-o la școală Ca o regulă de gramatică simplăȘi nici în biblioteciN-am tocit-o Ca doi pasionați de cunoaștereAflați la primul sărut...Iubirea noi,Prin filme, romaneȘi alte locuri banaleN-am căutat-oȘi nici prin găuri de lumină finăÎmbibate cu miros de vise frumoase...Iubirea noi,În suflet n-am purtat-oCum poartă caraghiosFiecare lucru după sineO umbră ciudată...Neavînd un sentimentSuficient de puternicSă ne lege,Ne-am legat cu sfoarăDe teamă să nu rămînemMai singuriCa ultima frunză în toamnăIată de ce,În loc a iubi,Știm doar a ne suportaLa fel cum suportă gîndulGreutatea tristeții sale...Tu pe o bancă în parcProbabil c-o țigară-n mînă,Eu într-o cafenea unde se ascultă JazzVisăm libertatea:Tu- liber de mineEu- liberă de tineȘi credem ambiiCă libertate mai dulce nu există...
Moartea, cum era ea...
Era un cintec deasupra boltiiEra mai mult decit o simpla armonieMai armonie de atit nu poate fi...Erau ingeri de metalCare se jucau pe nori miscatoriSi totul era atit de senin incit nimeni nu putea sa plinga...Era cum n-a fost si nu va fiCa intr-un basm de senzatieCe-ti rupe rasuflarea cind il asculti...Era ca o luminaPrelinsa pe crestetul unui copil blond,Aflat la prima impartasanie...Ca o aripa de arhanghelFluturind la ferestre de sfintiVestind lumea buna care va urma...Era ca o lacrima de fericireIn ochii mamei moarteCind isi revede copilul...Era ca oglinda apelor termaleIesite la suprafataInvoluntar si fara cauza...Era cum n-ar avea rostSa se povesteascaIn lipsa atitor cuvinte...
Lacune
Aberam alaturi de-un ciine cind se incepuse cosmarul...Un amalgam de vise, frumos impachetateMi-au revenit in minteCa o ploaie seculara de varaSi totul evoluase haoticDe parca printre veneLicurici urmau sa-mi rasara...Nu ma plingeam de tristeteCaci ea  imi era o comoara,Nu ma plingeam nici de batrineteCaci nimic nu-mi parea o povaraPeste care sa nu pot treceCind dintii trebuiau sa ma doara...Era un delir amestecat cu lexemeLexeme grele, mai grele ca metalele greleSi toate iures se-nvirteauCaci mult prea demne imi pareauDe-o simpla si banala poeziein care am nins cu fulgi de amnezie...Nu evocam trecutul nici fragmente de trecutEram si nu eram o stea ce moareUn fleac micut pierdut prin fleacuri mariceleUitat acasa sau ramas acasaInchis in casa ori blocat in casa,Voi sa-mi amintiti ca nu stiu...Nu stiu nici cind a bate ceasulOra decaderii spre absurd,Eram inspaimintata si eram socata,Eram discriminata si eram si moartaCind toate se facuse scrum...Autor: Veringa V.

I. tin minte, eram tineri si prosti...eram si nu eram...ne uram si nu ne uram...ambii ca doua diamante sclipeam si nu sclipeam...emotii, trairi,sentimente, aberatii fel de fel...II. eram tineri si impulsivi, tu -cu mai multa intelepciune...aveai tupeul sa ma lasi in pace...eu nu vroiam.III. eram ca doi anonimi unul pentru altul cind soarta ne-a despartit...IV. ca doi anonimi eram cind ne-am reintilnit, si, paradox...iar ne-am despartit-pentru ca nu mai aveam nimic a ne spune..V. chiar in aceste banale conditii ramii cea mai solida din amintirile mele, dar si cea mai frumoasa...VI. inca mai sper la un viitor pentru noi, si, astept...VII. in mine traieste speranta de-a scrie , macar odata in viata , un happy end , unul nevisat, ornat cu stropi de realitate...VIII. nu vreau chestii complicate de la tine, nu vreau verigheta,copii, si malaiuri din felul asta-vreau sa te iubesc, odata, si sa mor...vreau sa fii ultima mea dragoste...IX. sufletele noastre au o chimie comuna-ne iubim , sau mai bine spus ne-am iubit, ambii fara sa stim si-am cazut , sub lovitura orgoliului la care nu vom renunta niciodata...X. te iubesc, si voi uita pe data, te iubesc- o spun prima , si ultima data...

Adormean linga privirea taSi simteam ca furPartea ta de cerSi partea ta de plamin ,Asa, ca un adaos dulce La suflarile mele calde Sa- mi fie mie  bineSi tie sa-ti fie rau…Eram si nu eram in aceiasi clipaVisam si nu visam in acelasi somn,Mai mult sau mai putin ca tineEra cit pe ce sa  zbor.Cind lumile tale se prabusise,Eu  singeram  sub tortura Luminii de la balcon.Cind ceara din tine inca nu se topiseEu speram din nou sa adorm. Pe o bolta plina de steleEu cautam o singura stea,Este cea care ma ineacaIn spaima si este a ta.Luminile care dor se uitaSi ceara se intareste Si cerul se inegreste Ramine numai privirea taCea care dulce ma urmareste Pina cind din vizorul umbrelor Pur si simplu voi disparea.Autor: Veringa V.
***
Putin locuita si rece E curtea de faiantaUnde cindva misterul Si-a gasit misterulSi jocul ielelor a incetat.Practic,Lumina acolo e vecheSi ceara topitaCa pe fata uni mort Miroase a crin alterat.Exista un astfel de crin?Se aude vocea celorFara fermoar la buze: Traim un timp fara idealSi fara de stele,Fara cusur e doar conturul Buzlor mele,Fara viermi e doar Orhideea de pe fereastra,Lasa stelele,Lasa stelele sa mai creasca.Poc!Mortal loveste destinulCelui care in urma nu se uitaSi cu inima teseIubiri nescriseSi inca, inca neintelese.Nectarul fleacurilor il poti intelege?Esti in stare sa depasestiFilosofema farfuriilor sparte?Tupeu se cheama in fine, Incercarea de a fiMai bun decit sine.Veringa V.
O meditatie paduchioasa
Acest nonsensCa un “fara sfirsit”Nu poate fi sculptat In ceara...Plaga inca necusutaSingera Sub tortura evidentelorSi “luna amara”Era visul meu.E oare cearaSubstanta  PrimordialaDin care s-a nascutIubirea?E viata Un cosmar Care se repeta?E fericireaUn fleac efemerPlin de adorabile scame?Daca idea isi are originea In creer,E oare posibilSi iubirea sa fie un reziduuAl spiritului Dornic sa mai cinteOdata?Linistea e perturbata De blitzul cuvintuluiTrivial:Avem momente cindLumina ne doaaaaareeeee…..Autor: Veringa V.
O poezie dezbracata
Ochiul clipind a durereNu vede tristetea unui pahar Alb sau albastru cu gura de portelan…Ochiul brazdat de problemeCauta un refugiu dincolo de orizonturi,Dincolo de orizonturi se afla Circumferinta sa…Nici un punct nu ar pune punctUnei fraze gemind in durere,Exista o vrere, un vis, o scinteieO albie a riului plina de fiere.Ingenuncheata e orice idee,  Aburul umbrei a prins a se coace,-Hai vino-n coace, hai vino-n coaceLumea n-o sa-ti dea pace!Timpul de ieri cu timpul de miineIn milenii vor sa se prinda-Multe probleme,multe lexeme,Multe tambalaiuri  si alte malaiuriStau acum sa se-ascundaIn lungimi de raze, lungimi de undaCare in sens nu pot sa patrunda.Lumi paralele rastigniteLa margini de univers-As scrie un vers, as scrie un versStop,Nu are sens!Autor: Veringa V.
Discursul eului interior
Intensa voluptate a mortiiiTraita si apoi retraita in clipe de eterCadavre arhicunoscuteAdunate vracuriLa culmile unor munti vrajmasiSuflarilor mele uscateUn corp votiv arzind inocentPe un rug vulgar amplasatInr-un oras medieval...Suferinti absurde si totusi profundeCare strabat vremile si ma urmarescIndiferent de epoca care vreauSa-mi iau azil existential...Fapturi vorace care se nutrescCu nefericiri straineFapturi care zi de zi cu coltii lorDe diamant putrezitImi ciopirtesc carnea pina la singe...Si unicul lucru la care pot sa visezE sa fac intr-o buna zi cariTocmai si de aia manincDes zaharicale...Si cind ma gindesc , esti doar o iapaCareia i-am pus chiar eu zabala sa o pot conduceOh,viata zaluda cu priviri dezaxateNu cer decit un streang si un sapunVreau sa-mi spinzur memoriaS-o las sa atirne  de un stilpSi apoi sa devin trambulina.....Si cind ma gindesc citi cu vorbe greleAr incerca sa sara peste mineSi daca nu eu macar altii sa ramina fericiti....Intensa voluptate a mortiiTraita si apoi retraitaIn clipe de eter...Tamtamuri sclipitoareTalmuduri invechiteSi biblii si coranuriAdunate la un loc-Reguli depasiteForme de gindire si de viataAbsolut inchistateSi inca simt istoriaCum va apasa...Ne apasa.Si ma doare ca toate acestea se petrecAbsolut inutil, si fiecare clipaCare vine sau care trece e inutila si eaBa mai mult, e cruda si rece...Fuste si rochii de taftaCare nu le port caci ma temDe teroarea inchizitiei contemporaneCristalizata in fond,Prin activitatea monstruasaA opiniei publiceCare nu ma pasioneaza si nu ma interfluideazaDar mai mult ca sigur ma doare...Un talmes balmes de talismanePurtatoare de ghinionSi mazohisti ce-si taie gitul pentru eleSi de-as avea radacini as creste...Si de-as avea ace as fi ceasornicSi cu buna intentie as sta loculuiSi numai pentru voi,S-aveti timp de a  negociaPretul fiecarei lacrimiSi a fiecarui zimbet...Si gind ma gindesc,Ati realizat pina si un diamantDin parul lui Bethoven,Dar n-ati realizat un leacPentru durerile de rinichiSi de stomac...Si ati lansat rachete,Premiere de filmAti lansat zvonuri,Dar n-ati lansat ingeriFie ei macar si artificiali...Si ati produs cauciucuriPolietilena, lacuri de unghiiAcetona si creme parfumateDar n-ati produs nicicind rouaSi spirite curateIar eu,Traiesc printre voiSi sunt ca voi.Ati capturat nemaivazute fiareNemaivazuti monstri ori criminaliDar n-ati capturat nicicindLibertatea insasi, si,Si daca as vrea sa fug de voi,As sti ca n-am unde..."N-am planuri,Am doar sclipiri de teama,Ca mai existaO viata dincolo de moarte."Autor: Veringa Victoria
Declaratie cu multe conjunctii
Eu am rochii si fusteSi pantofi cu tocBa mai mult am sandale,Am chestii de in cins la mijlocAm oje de mii de culoriAm pomeziTu te ai doar pe tineSi o unica tinuta sportivaRoasa la fund si roasa la coateSi ar ma fi ceva,Ai un ruczac in spate si,O amuleta la gitSi atit...Tu esti alpinist,Ei si ce daca, eu voi fiCel putin profesoaraTu ai fost in TibetEi si mare scofalaAm fost si eu pin la scoalaTu esti peste totEu mereu intr-un singur locSi nu ca ti-as reprosa ceva dar,Dar te astept si,Si cred ca asta spune totAutor: Veringa Victoria
CE?
Ascult tăcerea Din imperiul unui pahar,Ceva, nu ştiu ce,Ceva impersonal Mă pune pe jar...Ceva mi-am amintit,Ceva ma doare,Ce?Frate,Uite,dacă aş şti,N-aş mornăi,Aş merge la culcareAş pune vreascuri pe foc,Aş picta tacereaAş scrie frumosAş ,aş ,aş ,aş...Ceva mi-am amintit Ceva mă doare,Ce?Lumina e îmbibată cu sareŞi nu ştiu cine,nu ştiu care,Mi-a spus că iubirea mea A făcut viermi.Ok.Am dus tandreţurile La abator.Am cules roua.Mi-e dor de trecut.Ceva se vede că totuşiMi-am amintit,Ceva ma doare,Ce?Autor: Veringa Victoria
La o artista
prieteno, dormi liniştită cu capul pe perna meaiar eu voi sta să mă uit la tinene-am jucat mult timp unul cu altulsticla de vodcă e la jumătate iar noaptea e-n toiţigări mai ai doar vreo douăce a fost cu tine haios şi ce a fost sexualşi discuţiile deştepte şi filmele de la biblioteca francezăsunt ca un anotimp încheiattu vei avea alţi iubiţieu voi scrie alte poezeledormi liniştită pe perna meaprietenomă-ntreb dacă pieptul tău băietescca al mulatrei lui Baudelairese va mai suci vreodată spre minemă-ntreb cum te vei purta mâine la garăştii tu ce e lumea?n-ai să ştii niciodată, nici eu n-am să ştiuo să târâm valiza pe roţile pe caldăramul peronuluişi dupa asta vom coresponda pân'la varăarăţi aşa de aiurea fără ochelarie lună plină, ţii minte că am văzut-o prin geamul lui 21am prins zile mişto şi am făcut multă dragostedar totul e ca un anotimp încheiattu vei mai uimi şi pe alţii cu clasa taeu voi mai scrie alte poezele.Mircea Cartarescu

Generat în 0.021 secunde.