Blogul lui Marcel

Am intilnit oameni care au ramas dezamagiti. Dezamagiti de ce? Dezamagiti de tot ce se intimpla in jurul lor, la general vorbind s-au dezamagit in oameni, pentru ca da, noi, oamenii, suntem cei care suntem responsabili pentru tot. Eu nu vorbesc acum de mediul inconjurator, de incalzirea globala, ci de relatiile interumane. Omul care  s-a vazut distrus de o persoana la care tinea foarte mult, tinde sa formeze un zid in jurul sau, un zid care are fisuri, dar care imediat sunt acoperite cind vine vorba ca cineva incearca sa-l inteleaga, sa-l ajute, sa-l sustina, sa-l iubeasca…

Cert e faptul ca fiecare din noi avem perioade insorite si perioade cu ploaie. Doar ca fiecare din noi intelege in felul sau ploaia, unul o uraste, altul o iubeste, pentru ca il face sa inteleaga si sa invete multe lucruri, el crede ca Soarele va rasari din nou…

Oamenii dezamagiti deseori isi pun o masca, ei vor sa se refugieze in lumea lor, ei se tem sa fie din nou raniti, se tem sa sufere, iar frica nu e o trasatura a unui las, e o trasatura omeneasca, cu care trebuie sa traim, dar pe care citeodata o evitam, pentru a face fata situatiilor, pentru a ne realiza in anumite domenii…

Citeodata a fi puternic asta nu-i tot, citeodata trebuie sa fim si slabi, trebuie sa plingem, trebuie sa iubim…

Noi, oamenii, tindem sa atragem atentia la chestiile rele in detrimentul celor bune  si mereu ne preocupam cu rezolvarea lor…

In viata nu conteaza cit de mult tu poti lovi in problemele ce vin din jur, conteaza cit de mult tu te lasi lovit de ele, cit de mult tu rezisti, cum tu ai de gind sa treci peste ele…

Eu cred in acea dimineata in care tu te vei trezi si vei crede din nou in dragoste..

Am intilnit oameni care inca nu stiau ce-si doresc cu adevarat de la viata, nu intelegeau daca ceea cu ce se ocupa la moment le va aduce acea satisfactie personala pe care fiecare o cautam cu atita ardoare. Nimeni nu vrea sa ajunga un om frustrat, frustrat de faptul ca a pierdut un car de ani pe niste chestii care niciodata nu le-a simtit aproape, nu l-au facut sa se simta implinit. Majoritatea comit aceasta greseala din cauza societatii in care traiesc, din cauza ca aud deseori fraza “Sunt lucruri care trebuie facute, chiar daca tu nu vrei”, deoarece cind erau mici si era tare curiosi sa afle orice se intimpla in jurul lor, si puneau mereu intrebari stupide maturilor din jurul lor, lor li se spunea sa taca , ca oricum intrebarile lor nu aveau sens. Omul creste si se deprinde cu ideea ca trebuie sa taca si sa faca lucruri care ” trebuiesc” facute…

Am intilnit un om, care mi-as spus ca viata noastra e un cerc, fiecare din noi supravietuim conform regulilor acestui cerc, de ce supravietuim, dar nu vietuim? La aceasta intrebare cred ca si singur gasesti raspuns. Da, tu iti faci o familie, iti cumperi un apartament, masina, ai prieteni, dar asta-i tot. La aceste lucruri se rezuma acest cerc al vietii. Numai daca iesi un pic din cerc si incerci sa vezi ce este dincolo si iti incerci norocul , numai atunci esti diferit, si daca esti diferit, atunci traiesti diferit.

Eu cred ca fiecare din noi este in drept sa faca ce vrea. Nimeni nu e in stare sa-ti spuna ce sa faci si cum s-o faci. Tu o sa intilnesti multi oameni care o sa-ti zica ca tu nu poti, ca e imposibil sa fii admis la acea universitate sau sa obtii acel job pe care tu atit de mult il doresti. Ei sunt doar niste colibri pe linga motivatia care pe tine te impinge din urma. Deseori ne gindim ca gata, aici e sfirsitul, eu nu mai pot, m-am saturat, o sa fac altceva si poate o sa uit. Marile vise niciodata nu se uita, ele ramin si citeodata dau de stire.

Nelson Mandela a zis ” Everything seems impossible until it’s done”.

Asa-i ca te inspira aceasta fraza? Traieste-ti viata in asa fel ca intr-o zi un tinar sa auda de tine si de ceea ce ai reusit si sa zica  ” Acest om m-a facut sa cred in visele mele”.

De ce permanent suntem in cautarea perfectiunii, pentru ca o dorim foarte mult sau pentru o simpla satisfacere a curiozitatii umane?  De ce unele persoane nu sunt satisfacute de ceea ce  sunt, de ce e nevoie tot timpul sa te compari cu cineva?  De ce simtim nevoia sa cautam acele pete negre  intr-un amalgam de alb?  De ce mereu ne complicam viata, oare pentru ca credem ca asta e ceva normal?

Fiecare cauta un sens in viata lor, cauta un mod de a se afirma, de a fi mai bun ca altcineva.  Oare ne putem dezvolta singuri?  Nu, fiinta umana se dezvolta imitind anumite persoane din viata lor,  fiinta vede,  memoreaza si imita.

Pentru noi prea mult conteaza parerea sau impresiile  carora le suntem indiferenti,  cautam sa impresionam persoane care  nu ne plac, vrem sa ne manifestam intr-un grup in care simtim energia negativa, cautam probleme acolo unde ele nu sunt si nu le gasim acolo unde ele sunt.

Niciodata nu vom fi satisfacuti total de ceea ce facem, pentru ca nu vrem.  Oare aceasta permanenta incercare de a te manifesta trebuie provocata de faptul ca te simti neapreciat de altii, oare acei “altii” sunt de vina, oare nu noi gresim, oare nu noi suntem cei care ne construim drumul?

Nu fi acel care regreta si cauta scuze pentru orice, fii acel care greseste, fii acel care invata, fii acel care se dezvolta.

Nu uita niciodata cine esti.

Viseaza mult, da niciodata nu uita ca e doar un vis. Tu nu vrei sa semeni cu altii, tu vrei sa fii “tu”, tu vrei sa traieste intr-o societate in care sunt o multime de “eu”,  totul e foarte simplu, fa-o…